Din cuprinsul articolului
Escadrila Albă a fost o formațiune de zbor sanitar românesc pe Frontul de Est al celui de Al Doilea Război Mondial în 1940-1943. Cel care a dat denumirea „Escadrila Albă” a fost jurnalistul italian Curzio Malaparte care a fost corespondent de front al ziarului italian Corriere della Sera, în România, în cursul anului 1941.
Escadrila Albă - principalele misiuni desfășurate
Escadrila Albă a operat în primul rând în 1941, în Basarabia și la Odessa. În perioada 1942-1943, a operat în Peninsula Crimeea. Perioada 1943-25 august 1944 a reprezentat perioada retragerii de pr front în România. În 1942, s-a numit Escadrila 108 Transport Ușor. Inițiativa de înființare a aparținut Prințesei Marina Știrbei. Ea era membră a Comitetului Central al Crucii Roșii din România. Escadrila 108 a avut Secțiile I și II. A fost parte a Grupului Aerotransport Militar. Acesta avea Escadrila 105, Escadrila 107 Transport Greu și Escadrila 108 cu Secțiile I și II.
Credit foto:Wikipedia
Secția I s-a desființat în septembrie 1943. Secția a II-a a revenit în România în decembrie 1943. Aviatoaele au putut activa ca instructoare de zbor pentru piloți de transport și de legătură la Aerodromul Clinceni. La 25 august 1944, Escadrila 108 s-a desființat. O parte dintre aviatoare au zburat și pe Frontul de Vest.
Principalele aviatoare din Escadrila Albă
Marina Știrbei (1912-2001), Irina Cioc Burnaia (1909-1997), Mariana Drăgescu (1912-2013), Victoria Pokol (1903-1950), Nadia Russo (1901-1988), Virginia Duțescu (1910-1970), Virginia Thomas (1910-1996), Smaranda Brăescu (1897-1948), Victoria Comșa (1910-1940), Maria Adam (1919-1940), Jana Iliescu (1912-1940), Maria Voitec (1915-1940), Eliza Vulcu (1922-1988), Maria Nicolae (1916- după 1970), Stela Huțan (1921-2010) au fost aviatoarele Escadrilei.
Victoria Comșa (1910-1940), Maria Adam (1919-1940), Jana Iliescu (1912-1940), Maria Voitec (1915-1940) au decedat în perioada de pregătire a personalului Escadrilei, în accidentul în care a fost implicat avionul Monospar ST-25 nr. 1. La comanda avionului s-a aflat aviatoarea Maria Adam.
Destinul tragic al aviatoarelor care au fost demobilizate în 1945
Virgina Duțescu (gorjeancă) în 1941, Smaranda Brăescu și Nadia Russo în 1943, au părăsit Escadrila Albă. Mariana Drăgescu (craioveancă) a fost singura care a mai zburat pe Frontul de Vest. A fost marginalizată de comuniști și redusă la calitatea de dactilografă la Policlinica Gării de Nord, de unde s-a pensionat cu o pensie mizeră în 1967. Nu i s-a dat pensie de veteran decât după 1990, când a fost avansată comandor în rezervă la împlinirea unui secol de viață în 2012.
Irina Burnaia (teleormăneancă) s-a căsătorit cu pilotul Regelui Mihai, Traian Udriski. A reușit să plece în Occident.
Nadia Russo - veșnicul război cu bolșevicii
Nadia Russo se născuse în Rusia, la Tver. La 17 ani, a fugit în Basaabia, în 1918, după Unirea Basarabiei cu România. În 1935, a venit la București. A urmat Școala de Pilotaj și a participat pe Frontul de Est din convingere, fiind anti-comunistă. După ce a ieșit din activitatea de pilotaj a urmat o perioadă dificilă.
Credit foto: Wikipedia
În 1953, a fost condamnată pentru spionaj la 7 ani (în același proces, colega ei de escadrilă, Maria Nicolae a primit 10 ani!), executând 6 ani. În 1959-1962, a avut domiciliu forța la Lățești-Bărăgan. Ulterior a lucrat la o fabrică de ambalaje.
Smaranda Brăescu - record la parașutism, moarte în anonimat, sub urmărirea Securității
Deși în perioada interbelică, Smaranda Brăescu a realizat recordul la salt cu parașuta, după ce activat în Escadrila Albă, ea a fost nevoită din 1945 să se ascundă sub un nume fals, pentru că ar fi urmat să fie arestată pentru spionaj. A fost operată de un medic prieten, sub un nume fals, a trecut peste operație, dar a decedat la câtva timp, fiind înmormântată sub un nume fals la Cluj.
