O cooperare întărită între Turcia și China va consolida stabilitatea mondială, a declarat, la Beijing, președintele Recep Tayyip Erdogan, în timp ce relațiile celor două țări cu SUA sunt înveninate de dispute economice și diplomatice. Același Erdogan care, în urmă cu patru luni, estima „o rușine pentru umanitate” tratamentul aplicat musulmanilor în nord-vestul Chinei.

Erdogan s-a întâlnit cu președintele Chinei, Xi Jinping, după summit-ul G20 din Japonia, în cursul căruia discuțiile dintre președintele turc și Donald Trump nu au rezolvat nici pe departe conflictul dintre Washington și Ankara, legat de achiziția sistemelelor antirachetă rusești S-400.de către Turcia. Achiziție care, a avertizat SUA, poate antrena „dureroase sancțiuni” americane, pe fondul îngrijorării Washington-ului că Turcia, partener NATO crucial, se îndepărtează de alianța occidentală, scrie Al-Monitor. „Consolidarea relațiilor dintre Turcia și China va aduce o contribuție semnificativă și diversificată la stabilitatea regională și globală”, a declarat Erdogan. Turcia face parte din inițiativa chineză „Belt and Road”, un colosal proiect de infrastructură, în valoare de un miliard de dolari, și care implică 70 de țări din Europa, Africa și alte regiuni din Asia, proiect care ar putea reorienta comerțul mondial către a doua economie mondială: China.

Turcia, în gura noului „drum al mătăsii”

Turcia se situează pe ruta cea mai scurtă între China și Europa și dorește să-și lărgească accesul la piețele din Orientul Mijlociu și din Asia centrală, deci ar trebui să beneficieze de finanțare chineză pentru proiecte de transport și energie.

Sceptice, Statele Unite au descris proiectul „Belt and Road” ca pe un soi de „capcană a datoriilor”: un efort al Beijingului de a menține sub propriu control mai multe țări prin acordarea de împrumuturi „avantajoase”. Xi Jinping a declarat că Turcia și China trebuie să lucreze pentru „apărarea unei ordini mondiale bazată pe dreptul internațional”, cu referire la confruntarea economică cu SUA, în materie de drepturi vamale și tehnologie. Vizita lui Erdogan în China a coincis, de altfel, cu preocupările aliaților săi occidentali tradiționali cu privire la orientarea Ankarei către Rusia și alte puteri, mai ales după ce Erdogan a refuzat să renunțe la achiziția sistemelor S-400. Ba mai mult, le-a anunțat, cu bucurie, livrarea în zece zile.

3,6 miliarde, împrumut chinez

„Turcia vede o Chină în creștere și că, dacă se va schimba ordinea mondială, unul dintre liderii săi va fi China”, a spus Ilter Turan, profesor de științe politice la Universitatea Bilgi din Istanbul. „Pe termen lung, probabil că puterea Chinei va constitui un echilibru contra SUA și a Rusiei”, a adăugat el. China a ajutat financiar Turcia în cursul ultimilor ani, dificili economic pentru Ankara. Anul trecut, o bancă chineză de stat a oferit un împrumut de 3,6 miliarde de dolari Turciei. Înaintea vizitei sale , Erdogan a publicat în cotidianul chinez China Daily (900.000 de exemplare tiraj) un editorial în care afirma că cele două țări împărtășesc o „viziune a viitorului” și că Turcia „este ferm hotărâtă să întărească cooperarea cu China în toate domeniile”.

Miracol: musulmanii uiguri trăiesc fericiți în China

Însă relațiile sino-turce au fost eclipsate de criticile Ankarei față de persecuțiile minorității etnice uigure în China. Uigurii împărtășesc legături religioase (sunt musulmani) și lingvistice cu turcii. În urmă cu patru luni, Erdogan estima „o rușine pentru umanitate” tratamentul aplicat musulmanilor în nord-vestul Chinei. Potrivit unor estimări, peste un milion de uiguri sunt deținuți în lagăre de „reeducare” în China, în provincia Xinjiang, și mulți au fost obligați de Partidul Comunist Chinez să renunțe la islam.

Lagăre? Nu, formare profesională

Beijing respinge aceste acuzații, descriind aceste lagăre ca „centre de formare profesională destinate luptei contra extremismului islamic”. Potrivit media oficială chineză, Erdogan a declarat că locuitorii din Xinjiang „trăiesc fericiți”. Fericiți sau nu, activiștii uiguri nu s-au putut exprima public în timpul vizitei lui Erdogan. Culmea, Turcia este una din puținele țări musulmane care au condamnat public politica Chinei împotriva uigurilor. În februarie, MAE turc a acuzat guvernul chinez că a supus un milion de uiguri la „torturi și spălare politică pe creier”. Iar, în urmă cu zece ani, Erdogan a acuzat Beijing-ul, în același context, de „genocid”.