Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a promis, pentru prima dată, că va ridica imediat starea de urgență care este în vigoare de aproape doi ani, de la lovitura de stat nereușită din 2016, dacă va fi reales în scrutinul din iunie.
Erdogan a declarat starea de urgență la cinci zile după lovitura de stat eșuată, din 15 iulie 2016. A urmat o epurare fără precedent, astfel că aproximativ 55000 de persoane au fost arestate pe fondul acestei măsuri. Starea de urgență a devenit un subiect de campanie în alegerile prezidențiale și parlamentare din 24 iunie, atât Partidul Popular Republican (CHP) de opoziție, cât și Partidul Iyi (Bine), promițând să anuleze decizia. "După 24 iunie, dacă mi se va da dreptul de a continua în funcție, primul nostru pas va fi, cu voia lui Dumnezeu, să ridicăm starea de urgență", a declarat Erdogan într-un interviu televizat. Comentariile sale au venit pe fondul declarațiilor liderului CHP, Kemal Kilicdaroglu, care a promis că reprezentantul lor care candidează la președinție, Muharrem Ince, va ridica starea de urgență în termen de 48 de ore, dacă va fi ales. Impunerea stării de urgență a fost criticată de activiști, care susțin că măsura a fost folosită împotriva tuturor oponenților lui Erdogan și nu doar contra complotiștilor în cadrul loviturii de stat, despre care autoritățile turce susțin că a fost pusă la cale de predicatorul Fethullah Gulen, exilat în SUA. Gulen neagă acuzația. O serie de activiștii de stânga și kurzi au fost duși în spatele gratiilor. Printre aceștia se numără fostul șef al Partidului Democrat al Poporului, pro-kurd (HDP), Selahattin Demirtas, care candidează împotriva lui Erdogan în alegerile de acum. Analiștii consideră că alegerile parlamentare și prezidențiale vor fi strânse, astfel că Erdogan ar putea să fie nevoit să participe la un al doilea tur al alegerilor, iar partidul său, aflat la guvernare, riscă să piardă majoritatea generală în parlament.
Recomandările noastre
