Elena Văcărescu către Principele Ferdinand: „Nimeni nu crede în dragostea noastră!”

Elena Văcărescu către Principele Ferdinand: „Nimeni nu crede în dragostea noastră!”

Istoria se poate completa din documente inedite. Așa sunt scrisorile Regelui Ferdinand. Sute de scrisori, trimise sau primite de cel care a fost regele României între 1914 -1927.

Elena Văcărescu, se spune, a fost marea iubire a Principelui Ferdinand, cel care avea să devină rege al României. Dar, la Curtea Regală, idila lor nu era văzută cu ochi buni. „(...) La scurtă vreme după stabilirea definitivă a Prințului Ferdinand în țară, a scăpat vigilenței Regelui aventura amoroasă adolescentină a moștenitorului cu domnișoara de onoare a Reginei Elisabeta.

Este vorba de Elena Văcărescu, relație încurajată de Regină și care a durat aproape un an (1890- 1891). O potențială căsătorie a celor doi avea să provoace reacția întregii clase politice românești, care privea o astfel de alianță matrimonială drept inacceptabilă”, spune prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean, în prefaţa volumului „Scrisorile regelui Ferdinand al României”, apărut la Editura Cetatea de Scaun. Idila este ucisă. Elena va pleca din ţară, în schimbul unei rente viagere. În anul 1892, se va aranja căsătoria cu Prințesa Maria de Edinburgh, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii.

„Era grasă, urâtă...”

Ne puteți urmări și pe Google News

Despre Elena Văcărescu, Principesa Maria a scris câteva rânduri memorabile: „Așa s-a întâmplat că ambițiile Elenei Văcărescu au tot crescut până când i-a încolțit în minte un plan măreț și s-a lăsat amăgită de visul de a-și vedea capul încoronat. Din toate acestea vă veți imagina, fără îndoială, o femeie frumoasă, agilă ca un șarpe și atrăgătoare - dar nici vorbă de așa ceva; era grasă urâtă, fața îi era roșie și unsuroasă, iar pielea acoperită peste tot de pete. (...) Era foarte isteață și agreabilă, nu se poate nega – dar tânărul nu era deosebit de intelectual, așa că trebuie să fi prezentat pentru el și un farmec feminin, mai ușor de înțeles dacă ne gândim că prințul nu vedea pe altcineva”.

Latura umană

Despre Ferdinand s-au scris multe tomuri, dar scrisorile arată „faţa sa umană”. Sunt 237 de scrisori adresate de Ferdinand unchiului său, Regele Carol I, fraților săi, Carol („Carlo”) și Wilhelm, altor membri ai familiei regale, precum și scrisori trimise unor oameni politici importanţi. Scrisorile duc la completarea tabloului regelui Ferdinand. Un om sensibil la frumuseţile naturii, pasionat de lectură, de vânătoare, tenis de câmp, patinaj. Aflăm amănunte despre balurile de la Palat, despre spectacolele de teatru sau jocurile de societate.

Prin parcurgerea scrisorilor vom afla şi planul Regelui Carol I pentru nepotul său, urmaşul la tronul României.

„Tagi Guangi mult iubit”

Iată o scrisoare a Elenei, atunci când „afacerea Văcărescu” era pe sfârșite. Îi scria lui Ferdinand, în jurul datei de 18/30 iulie 1891.

„Tagi Guangi mult iubit, Ferdinand scump,/ Sunt năucită, zdrobită de durere. De opt zile torturile și umilințele se prăvălesc asupra mea. Astăzi, regele, pe care au reușit să-l monteze îngrozitor, mi-a cerut să plec. Da, trebuie să plec copleșită de rușine. Nimeni nu crede în dragostea noastră, dar Dumnezeu știe, Dumnezeu ne judecă. Se spune că ți-am sucit mințile și că tu ți-ai dat seama tot timpul de acest lucru, nu-i așa? Că nu a fost așa, că țin doar la inima ta, doar această puternică pasiune în fața căreia am rezistat atâta vreme, că eu am fost întotdeauna cea care te-am pus în gardă împotriva consecințelor de care eu sunt cea copleșită acum. Mi-au luat totul, reputația, dragostea mea mai puternică decât viața, iar regina, regina este împietrită, anihilată. Eu sunt terminată, lichidată. Regele la fel de crud și de nedrept, el, pe care atâta l-am iubit și l-am slujit cu credință. Roagă-te la Dumnezeu, Ferdinand, să nu ajung să-l disprețuiesc. Disperarea noastră este atroce. O, Tagi, Tagi, cine va avea milă de mine, de regină ? Mi-e așa de teamă că tata se va omorî. Scrie-mi, te implor. Te iubesc atât de mult, Hélène.” (A.N.I.C., Fond Regele Ferdinand, dosar V 733/1891, original în limba franceză).