Efectul Proust și amintirea bunătăților din copilărie. HOROSCOPUL LUI DOM’ PROFESOR

Efectul Proust și amintirea bunătăților din copilărie. HOROSCOPUL LUI DOM’ PROFESOR

Ziua începe bine, dar apoi o ia pe arătură! Eşti pus în faţa unor probleme, probabil în duo, familie sau cu prietenii. Pot să fie doar situaţii frivole, nimic serios, dar totuşi, fii atent!

18 august

 

Efectul Proust și amintirea bunătăților din copilărie. HOROSCOPUL LUI DOM’ PROFESOR

Ne puteți urmări și pe Google News

 

Pe 18 august s-au născut împăratul Franz Joseph, Robert Redford, Roman Polanski, Patrick Swayze, Constantin Duţu, Maria Gheorghiu, Sorin Alexandrescu.

 

În calendarul creştin ortodox sunt Sfinţii: Flor, Lavru, Polien şi Leon. Nu mă pot opri să remarc ce nume frumoase, astăzi nu se mai folosesc, din păcate! Poate, Leon? Iar nimic în „Kalendar”!

 

Dragi lupi, padawani şi hobbiţi anumite articole, mai vechi, din “Le Figaro” şi “Frankfurter Allgemeine Zeitung” mi-au atras atenţia. Informaţii foarte interesante. Iarăşi îmi fac ordine în bibliotecă!

Există un fel de ofrandă adusă marilor personalităţi, un serviciu unic şi ultim dat de câţiva autori, binefăcătorilor lor. Acei scriitori au renunţat la vanitatea lumească de a scrie romane sau jurnalistică pentru edituri sau ziare care să multiplice producţia intelectuală în sute şi mii de exemplare, spre o recunoaştere firească şi necesară a valorii lor.

Scriitorii respectivi ştiau că sunt valoroşi, sau că ceea ce scriu este numai pentru o elită hedonistă şi cultivată. Sunt câteva cazuri în istorie, altfel ascunse cu grijă de istoriografii oficiali, când câte un cap încoronat, rege sau împărat, a fost singurul cititor al unei lucrări, poem, sau roman. Istorie care fusese dedicată numai acelui puternic al vremii. Sigur, lumea este ingrată, majoritatea lucrărilor au devenit publice după săvârşirea din viaţă a autorilor şi a regelui.

Dar, după cum spunea marea Regină Elisabeta I : „...faptul că sunt singura cititoare a unui roman istoric, imi dă adevărata dimensiune a puterii mele regale şi a unicităţii mele. Ce folos că am un regat, o flotă şi un stat de condus. De fapt nimic nu îmi aparţine în întregime, nici măcar bijuteriile coroanei. Manuscrisul „Zorilor de Aur”, da, îmi aparţine în întregime şi petrec clipe foarte plăcute urmărind personajele în căutarea lor fabuloasă !”

Numai câţiva regi şi câteva regine s-au bucurat în decursul timpului de acest serviciu deosebit al dedicaţiei exclusive a unei opere literare. Poeţi şi scriitori „de curte” au fost, sunt şi vor fi în continuare. Dar nu este vorba de preamărirea persoanei conducătorului, ci de dedicarea exclusivă a talentului, creaţiei şi inspiraţiei autorului către mecena respectiv.