Are un an şi cinci luni şi îşi uimeşte părinţii în fiecare zi cu isteţimea, bunătatea, curajul şi veselia lui.

Micuţul Eduard adoră să se joace cu maşinuţe şi tractoraşe, să se uite la desene animate despre maşini şi căţei, să se alerge cu mami şi cu tati prin casă, să mănânce iaurt şi, când s-au terminat bateriile, să pună capul pe pernă şi să doarmă.

După ce şi-a făcut somnul, puştiul are o energie debordantă, este extrem de vorbăreţ şi nu ratează nicio ocazie de a povesti cu cei din jur.

"Sugativa" de cuvinte

A început să vorbească "serios" pe la vârsta de un an. Acum, la un an şi cinci luni, ştie aproape o sută de cuvinte, face propoziţii simple şi, de curând, a început să plasaze corect şi verbele. Uneori, vorbeşte chiar şi în somn, despre mâncărică, o altă pasiune a lui, şi despre jucării.

Roxana, mama lui, spune că puştiul învaţă cuvinte noi "din zbor". Le aude la televizor, la radio sau în discuţiile celor mari, iar apoi le potriveşte şi în discursurile lui. Eduard ştie ce e iubirea şi le-o dovedeşte celor apropiaţi în fiecare zi. Îmbrăţişează, mângâie, trimite pupici şi, celor privilegiaţi, le face declaraţii de dragoste, spunând "bebec taie", adică "te iubesc tare".

"E mereu vesel şi jucăuş şi ne aduce bucurie în fiecare moment. Oricât de grea ar fi o zi, Eduard ne înveseleşte imediat şi toate problemele par mai simple când e el în preajmă", spune Roxana.

Puştiul se împrieteneşte uşor cu oricine, îşi împarte jucăriile cu toţi copiii şi răspunde cu un zâmbet larg oricărei persoane ce-l priveşte.

Un mare pofticios

Eduard e un mare gurmand. Nu poţi mânca nimic de faţă cu el fără să-şi bage nasul în farfurie. Dacă i se pare gustos, vrea şi el porţia lui şi nu ai linişte până nu îl serveşti.

"Unii părinţi se tem să meargă cu cei mici prin magazinele de jucării, noi însă evităm să îl luăm în cele cu alimente. Ia de pe rafturi tot ce prinde şi pofteşte la tot ce vede", spune mama băieţelului.

Plăcerea somnului

Când au aflat că vor fi părinţi, Roxana şi Florin s-au temut de ameninţarea nopţilor nedormite. N-a fost însă aşa, pentru că Eduard iubeşte somnul la fel de mult ca părinţii lui. Cere singur "nani" când simte prezenţa lui Moş Ene şi nu vrea decât să-l urci în pătuţ, neaparat cu zebra şi cu măgarul din pluş, partenerii lui de somn.

Dacă nu e prea obosit, îşi leagănă întâi animalele, apoi se culcă şi el, asezând măgarul lângă o ureche şi zebra lângă cealaltă. Niciunul dintre ei nu trebuie să fenteze somnul, pentru că la trezire Eduard face prezenţa.

Când e departe de casă şi nu ajunge până la pătuţ, puştiul adoarme unde apucă. Anul trecut, chiar în braţele lui Moş Crăciun, înainte de a-şi primi cadoul.

GUSTURI MUZICALE

Un rocker în devenire

Până să înveţe să meargă singur, când abia stătea în picioare, Eduard a prins gustul dansului. Pentru că părinţii ascultă Rock FM, puştiul a prins drag de muzica rock şi, de îndată ce auzea o melodie ritmată, începea bâţâiala.

"Mi-am dat seama că recunoaşte chiar refrenele unor melodii, pentru că ştia exact când încep şi îngâna şi el".

Mai târziu, când şi-a făcut curaj să facă primii paşi, a descoperit că se poate ajuta la mers de o cutie din ratan. "Când avea chef să se plimbe, mergea de-a buşilea până la cutie, se ridica în picioare şi pornea să exploreze casa, sprijinindu-se de ea. Un băiat descurcăreţ!", îl laudă mama.

AMBIŢII ŞI PREOCUPĂRI DE OM MARE

Tiberiu, băieţelul care visează zi şi noapte să devină adult

Tiberiu Hăbăsescu este un puşti de opt ani, din satul Topraisar, judeţul Constanţa, căruia, ca oricărui copil, îi place joaca. Însă micuţul mai are o pasiune, neobişnuită pentru vârsta lui: îi face plăcere să muncească, spre mândria părinţilor lui.

Un ajutor de nădejde

Visează zi şi noapte să ajungă odată om mare, aşa că atunci când vede că ai lui sunt copleşiţi de treburi, le sare repede în ajutor. Când mama are multe pe cap, Tiberiu ajută la pregătirea mesei, curăţă cartofi, spală vase ori, dacă e nevoie, îşi calcă hăinuţele. La fel de muncitor este şi când are tata nevoie de ajutor.

Vara aceasta, când vedea că iarba e prea mare în curte, punea mâna pe maşină şi rezolva imediat problema. A ajutat la amenajarea grădinii, a cărat lemne din hambar, a măturat curtea, etc.

Răsplata supremă pentru toată hărnicia lui este să conducă maşina, din braţele tatălui, în zone necirculate. Nimic altceva nu-i face plăcere mai mare puştiului decât această activitate de om mare. CURAJOS. Cea mai mare pasiune a puştiului este să conducă maşina, din braţele tatălui A devenit tradiţie ca, în fiecare an, în preajma Crăciunului, "Evenimentul zilei" să se alăture Moşului în scrierea listei copiilor cuminţi din România. Pe unii dintre aceştia i-am găsit noi şi le veţi citi poveştile în paginile ziarului nostru şi pe www.evz.ro, în secţiunea dedicată acestei campanii. Dacă vrei să spui şi tu povestea copilului sau nepotului tău, trimite-ne o fotografie, un desen şi o poveste despre el, pe adresa de mail copiicuminti@evz.ro.

• Află AICI cum poate obţine şi copilul tău diploma de copil cuminte

Mai jos, alte poveşti ale unor copii cuminiţi:

• Antonia, fetiţa care aşteaptă mirele, nu pe Moş Crăciun
• Copii cuminiţi. Băieţelul care ia salariul de la grădi
• Sara şi Vladimir, cele mai de preţ bijuterii ale familiei Avram
• Bubu, minunea care a venit de 1 Mai
• Sebi vrea sănătate şi dragoste de la Moş
• Mihăiţă, băieţelul câştigător la categoria 2 kg
• Fetiţa potrivită pentru 23 de meserii
• Moşule, nu-i uita pe gemenii Ghercoiaş!
• Puştiul care îşi dă demisia de la grădi şi se angajează la Operă
• "Să vină Dumnezeu acum, în maşină, să se joace cu mine"