Cel poreclit cu gingăşie de CT Popescu „guzganul rozaliu care sare la testicule şi la piept“ şi-a făcut un renume prin faptul că este un maestru păpuşar al politicii. Marele maestru al combinaţiilor, un prestidigitator înnăscut, îşi merită cu siguranţă renumele de om al culiselor. Nu a fost niciodată implicat oficial – sau, mai exact, nu a fost dovedit – în vreo afacere ocultă. Cred că, de fapt, nici nu-l mai interesează banii. Drogul puterii a pus stăpânire definitiv pe el, transformându-l într-un dependent.

Bătătorit de atâtea combinaţii, Hrebenciuc nu vorbeşte niciodată degeaba, nu aruncă nicio vorbă-n vânt. Nicio silabă în plus. Ani întregi a fost impenetrabil, a refuzat să dea ochii cu presa. Mai nou, face turul redacţiilor.

Săptămâna aceasta a ieşit la Antena 3 cu o declaraţie grea, în spatele căreia se ascund multe, prea multe. „Fac apel la servicii să respecte legea şi să nu intervină în plan politic (…) Îi avertizez pe această cale (…) Fac apel la şefii celor două servicii să-şi bage minţile în cap (…) Nu pun la îndoială probitatea lui George Maior, ci pun la îndoială naivitatea lui (…) Fac un apel la profesioniştii de acolo.“

Atenţionarea lui Hrebenciuc este mai mult decât străvezie: „Băi, băieţi, băgaţi-vă mintea în cap, că s-ar putea să venim la putere şi o să zburaţi rapid deacolo. Lăsaţi treburile urât mirositoare, nu scormoniţi, staţi dracului în banca voastră, că nu se ştie“.

Gestul marelui maestru al combinaţiilor este cu atât mai grav cu cât aruncă o umbră de îndoială asupra serviciilor de informaţii. Nu-s apărătorul lor şi nici n-am de gând să o fac, dar, după ştiinţa mea, George Maior vine de la PSD, iar Mihai-Răzvan Ungureanu de la PNL. Şi nici figuri de cârpe de şters ale Cotrocenilor nu au, ba dimpotrivă. Nu era mai simplu, nea’ Hrebe, să-i dai un telefon lui Maior? Vezi, nea Viorele, că oamenii se schimbă? Unde-s vremurile de altădată, când generali burtoşi tremurau în faţa matale şi nu-ţi ieşeau din cuvânt? Sau minunatele clipe când miniştrii PSD se tăvăleau pe jos de râs citind rapoartele serviciilor care-i vizau chiar pe ei: „Ia auzi, mă, ce scriu ăştia de noi?“…

Da, ai dreptate să-i atenţionezi, că doar nu-s de capul lor! Au uitat de respect? Sau poate ăsta era şi scopul acestei „avertizări“. Să-i timoreze pe ofiţerii de informaţii, în special pe cei tineri, să le domolească elanul, să le arate pisica.

Ieşirea perfect controlată a lui Hrebenciuc este o mostră de diversiune. Mai nou, „guzganul“ nu mai sare doar la testicule şi la piept, ci şi la dosare!