Audiogramele PSD nu au fost altceva decât teatru radiofonic ieftin. Intonaţia baronilor roşii (centrali şi locali), tăieturile de montaj profesioniste, vehemenţa mimată, îndemnurile ipocrite la revoltă social-democrată sunt tot atâtea dovezi că am avut de-a face cu o scenetă electorală care ar fi comică, dacă nu ar fi tragică. O piesă ieftină, cu actoraşi de mâna a doua, dar cu pretenţii de fini manipulatori ai opiniei publice.

O stratagemă care aduce prejudicii de imagine chiar PSD-ului. Unde se mai pomeneşte ca un partid să-şi facă albie de porci partenerii de guvernare, să pretindă că sunt hoţi, beţivi şi tâmpiţi, fără să părăsească guvernarea în secunda următoare? Este ca şi cum doi tineri soţi şi-ar răsturna ţucalul în cap, iar a doua zi şi-ar face cadou parfumuri scumpe. Din această cauză, jocul de imagine al PSD nu face nici cât două cepe degerate.

Înregistrarea cu pricina s-a scurs în presă din motive lesne de înţeles. Geloşi pe potenţialul electoral al programului „Prima casă”, social-democraţii au încercat, pesemne, să mai reducă din beneficiile de imagine pe care acesta le-ar putea aduce democratliberalilor. PSD trebuia să şteargă şi imaginea de partid-preş la uşa lui Traian Băsescu, după desantul prezidenţial în fruntea şedinţei de guvern şi lecţiile de bună guvernare date Ecaterinei Andronescu.

Au urmat ameninţările lui Vasile Blaga potrivit cărora, dacă vreun ministru PSD pleacă de la şedinţa de guvern condusă de Băsescu, social-democraţii sunt buni plecaţi de la guvernare. Şi această declaraţie a creionat imaginea unui PSD servil, care, de teamă că ar putea fi alungat de la putere, joacă cum îi cântă şeful statului şi PDL. Aşa se explică probabil aerul „revoluţionar” ce a „animat” dialogul liderilor PSD de la Turnu Măgurele.

Nu este exclus ca social-democraţii să fi interpretat manevrele grupării adverse drept pregătirea terenului pentru alungarea PSD de la guvernare. Prevăzători, şi-au luat măsuri de siguranţă. I-au avertizat pe PDL-işti că pot juca murdar, dacă le trece prin cap să folosească guvernarea drept vehicul electoral în detrimentul PSD.

Audiograma „pierdută” în presă este o mostră de cum ar putea suna discursurile liderilor PSD dacă premierul Emil Boc decide să-i arunce peste gardul guvernării. Mesajul social-democraţilor ar putea fi: „Am fost la guvernare cu democrat-liberalii şi vă putem spune cine sunt în realitate”.

Apariţia în presă a înregistrării în plin scandal Monica Iacob Ridzi, ministrul sportului acuzat cu probe de către presă că batjocoreşte banul public, le pică PSD-iştilor ca o mănuşă.

Acuzaţiile de corupţie lansate la adresa lui Adriean Videanu, Gheorghe Pogea sau Vasile Blaga sporesc prejudiciile de imagine suferite de PDL. Social-democraţii se găsesc în hilara ipostază de a striga „ardeţi-i pe corupţii democrat-liberali”, de a lupta cu partidul-stat, PDL, după ce acestea au fost armele cu care Traian Băsescu l-a învins pe Adrian Năstase la prezidenţialele din 2004.

Liderii PSD lucrează cu materialul clientului, într-o perioadă în care dispreţul subalternilor lui Boc la adresa banului public recreează atmosferă irespirabilă de pe vremea regimului Năstase.