EDITORIALUL EVZ: Ce face Boc cu muflonii de la Scroviştea?
- Adam Popescu
- 2 august 2010, 19:53
Comunismul a fost condamnat de către Traian Băsescu, dar oamenii săi din guvernul Boc sunt îndrăgostiţi de fosta gospodărie a Partidului Comunist Român, care le asigură demnitarilor locuinţe de protocol în Bucureşti, cazare la mare şi la munte, hrană ieftină şi chiar şi tratament medical.
Patrimoniul regiei protocolului de stat (RAAPPS) este impresionant: are vile împrăştiate în toate destinaţiile turistice ale României, câteva palate în pădurile de la marginea Bucureştiului şi pe Valea Prahovei şi cel puţin un teren de vânătoare, la Scroviştea, unde cresc mufloni şi fazani (şi unde ar vâna, scrie presa, juniorul familiei Căşuneanu!).
Tradiţia bizantină domină şi acum obiceiurile protipendadei care conduce ţara. Odată ajuns demnitar, statul trebuie să-ţi asigure, pe lângă salariu, o locuinţă "de protocol", o sumă frumoasă, tot pentru protocol, pe care o foloseşti fără să dai socoteală nimănui, maşină cu un şofer care este la dispoziţia ta - îţi face cumpărăturile, îţi duce copiii la şcoală, îţi plimbă nevasta - şi eventual şi o femeie de serviciu care să-ţi îngrijească casa primită de la stat.
În România de după decembrie 1989 a existat un consens transpartinic în ceea ce priveşte menţinerea RA-APPS, ca structură destinată să slujească elita clasei politice. Printre cazurile cele mai scandaloase: Mircea Geoană a stat patru ani într-o vilă a regiei, în baza unui contract în care scria că nu poate fi evacuat decât dacă-şi găseşte o altă locuinţă. (Şi bietul om nu reuşea!)
Dar şi Ion Iliescu, cel sărac şi cinstit, a rămas îndrăgostit de palatul de la Scroviştea şi, când a plecat de la Cotroceni, nu a uitat să-i ceară lui Băsescu dreptul de a folosi în continuare acest teritoriu gestionat de RA-APPS.
În 2007, printre demnitarii care nu se dădeau duşi din vilele de protocol se afla şi fostul (la acel moment) ministru de interne Vasile Blaga. El ocupa o casă de aproape 400 de metri pătraţi, deşi, ulterior, s-a văzut că avea bani destui ca să-şi cumpere un apartament de aproape un milion de euro, în centrul Bucureştiului.
Impresia mea este că, mulţi ani, populaţia României a acceptat tacit acest regim privilegiat al demnitarilor români. Toţi ştiam de existenţa zecilor de vile de protocol înşirate lângă plaja din Neptun şi pe Valea Prahovei, dar nimeni nu părea că se întreabă: cui folosesc?
De ce nu este suficientă o vilă la mare şi una la munte - pentru preşedinte, premier şi preşedinţii celor două Camere ale parlamentului - şi este necesar ca statul să le asigure cazare de lux tuturor ţuţerilor care duc mapa pe la guvern sau la Cotroceni? Criza a schimbat percepţia contribuabililor. Menţinerea, în anul 2010, a privilegiilor de care se bucura nomenklatura PCR nu mai este acceptabilă.
În plus, din acest an, regia a trecut pe pierderi (estimate la vreo cinci milioane de euro) care, într-o formă sau alta, vor fi acoperite de la bugetul de stat. Realitatea este că regia ar fi înregistrat de mult pierderi - rezultatul nenumăratelor contracte dubioase încheiate în toate regimurile - dar, din acest an, nu şi-a mai putut acoperi ineficienţa prin banii câştigaţi de pe urma tipăririi paşapoartelor.
Întrebarea este: ce trebuie să facă statul cu acest uriaş patrimoniu al RA-APPS? Singura soluţie este, după opinia mea, privatizarea celei mai mari părţi din activele regiei. Sigur că este posibil ca o parte din hoteluri şi vile să fie cumpărate de personaje precum Copos, Vîntu sau Voiculescu.
Dar nu văd nicio problemă dacă ele sunt vândute prin licitaţie, cu banii jos, nu în baza unor promisiuni privind viitoare investiţii. O licitaţie corectă i-ar putea elimina însă din joc pe aceşti şmecheri autohtoni, pentru că de bunuri precum Hotelul Triumf, din Bucureşti, sunt interesate lanţuri hoteliere prestigioase, printre care Mandarin Oriental şi Four Seasons.
Până la urmă, privatizarea RA-APPS nu este doar o chestiune de bani (care nu ne-ar strica în aceste vremuri de criză). Ar fi un semn că regimul Băsescu are puterea să se despartă de micile plăceri ale comunismului.