„Evenimentul zilei” vă dezvăluie cele mai utilizate metode de trecere frauduloasă a frontierei de către străinii care intră sau ies din țara noastră. Sirienii și afganii vin, de obicei, pe Marea Neagră, dar pakistanezii și irakienii preferă cotloanele ascunse din mașini.

Aproape în fiecare zi, în medie, patru dintre străinii veniți din Orient încearcă să intre în Uniunea Europeană, prin România. Numai în primele șase luni ale acestui an, la frontierele țării noastre s-au „înghesuit” în TIR-uri, în portbagajele mașinilor, sub canapelele trenurilor sau în bărci, peste 650 de străini, în special locuitori din Asia sau din nordul Africii. Aproape toți vor să ajungă în state din vestul Europei și provin din țări aflate în zone de război, precum Siria, Afganistan, Pakistan sau Irak. De migrația masivă profită „afaceriștii de carne vie”, de pe rutele clandestine dintre Orient și Occident, în general turci, bulgari și români.

Polițiștii de frontieră români ne-au transmis că, din numărul celor care au vrut să treacă fraudulos granița, anul acesta, 543 erau migranți, organizați în 141 de grupuri. Dintre aceștia, 101 erau traficanți. De asemenea, au fost depistate 91 de călăuze: 47 de  cetățeni români și  44 de cetățeni străini.

Sirienii aleg marea, pakistanezii - portbagajul

Ca să intre sau să plece de pe plaiurile mioritice, străinii care ajung ilegal la noi în țară folosesc diferite metode sau rute. Spre exemplu,  sirienii și afganii aleg, de obicei, să vină pe Marea Neagră. Alții, precum pakistanezii, turcii sau irakienii, preferă să se ascundă în mașini sau în trenuri.

Pe baza datelor furnizate de Poliția de Frontieră Română, „Evenimentul zilei” vă prezintă din ce țări provin cei mai mulți migranți și ce metode folosesc aceștia pentru a trece granița României.

SIRIENII. Sunt depistați în tentativă de intrare ilegală la frontiera cu Bulgaria sau la Marea Neagră. Pe uscat, aceștia fie se folosesc de documente false, fie încearcă să treacă granița ocolind punctele de trecere a frontierei. Pe apă utilizează ambarcațiuni turcești. Odată ajunși în țara noastră, cer azil. Apoi, în tentativa de a ieși pe la frontiera cu Ungaria, utilizează cărți de identitate falsificate românești și bulgărești, ori se ascund în mijloace de transport.

AFGANII. Sunt depistați, de obicei, la frontiera maritimă. La intrare în România, cei mai mulți au fost prinși la frontiera cu Republica Moldova și cea cu Bulgaria. În tentativa de ieșire ilegală, încearcă, la pas, frontiera verde spre Ungaria.

TURCII. Sunt depistați după intrarea legală în România, în tentativă de ieșire ilegală la frontiera cu Ungaria. La frontiera verde sau în punctul de frontieră se folosesc de documente falsificate, de obicei bulgărești.

PAKISTANEZII. Sunt depistați ascunși în mijloace de transport cu intenția de ieșire ilegală din România sau în tentativă de trecere a frontierei verzi cu Ungaria.

IRAKIENII. Sunt depistați în tentativa de intrare ilegală în România la frontiera cu Bulgaria. Se ascund  în mijloace de transport sau folosesc documente falsificate, cu intenția de ieșire pe frontiera cu Ungaria, pe jos sau ascunși în autovehicule.

O trecere în revistă a cazurilor depistate de polițiștii de frontieră, în ultimile șase luni, arată că la granițele României au fost depistați, atât la intrarea cât și la ieșirea din țară,  și persoane provenind din: Algeria, Armenia, Bangladesh, Coasta de Fildeș, Congo, Egipt, Eritrea, Georgia, Ghana, Guineea, India, Iran, Kosovo, Liban, Maroc, R.Moldova, Macedonia, Palestina, Nepal, Nigeria, Rusia, Senegal, Serbia, Somalia, Sri Lanka, Togo, Ucraina, Vietnam etc.

Campioane, în plasa traficanților

Nu puțini cetățeni români sau străini stabiliți în țara noastră au profitat de disperarea celor care fug din calea războiului spre o viață mai bună și trec, ilegal, frontierele Uniunii Europene. Cea mai utilizată rută de traficare spre Occident are ca punct comun de plecare Turcia, pentru majoritatea transporturilor clandestine. Călăuzele preiau migranții care încearcă să traverseze Bulgaria, România, Ungaria și Austria până în Germania sau Italia.

La noi, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a luat în vizor, cel mai recent, două rețele. Una era condusă de Emadi Hesamedin, în vârstă de 47 de ani, cetățean iranian rezident în România. Cealaltă era formată din 17 persoane, cetățeni români și turci. Printre traficanți se numărau și două sportive, campioane naționale la judo: surorile Mădălina și Elisabeta Pălie, din Arad.

Club sportiv pentru persoane cu handicap, paravan pentru mafioții turci

Româncele prinse în vârtejul traficului cu migranți aveau o imagine impresionantă,  până să fie depistate de procurorii DIICOT. Elisabeta era campioană la judo, iar Mădălina - vicecampioană. Surorile erau membre ale Clubului Sportiv „Temerarii”, din Arad, un club pentru persoane cu dizabilități. Mădălina era și antrenoarea unei echipe care juca baschet în cărucioare cu rotile și avea rezultate remarcabile pe plan intern și internațional.

De anul trecut, de când SRI și Direcția de Operațiuni Speciale a Poliției Române  au monitorizat gruparea de trafic internațional de persoane, s-a descoperit că cele două tinere foloseau mașinile clubului pentru a transporta migranți și droguri.  Migranții, cu precădere sirieni, iranieni sau etnici kurzi, erau fie introduși ilegal în România, fie veniți cu vize turistice, după care membrii grupării le organizau deplasarea cladestină în Occident. Principalele state de destinație erau Germania, Italia sau Austria.

„Sponsorizați” de grupări infracționale

Pentru a trece frontiera, migranții erau ascunși în compartimentele de marfă sau în locuri special amenajate ale unor autocare, autocamione sau limuzine.  Fiecare migrant plătea, pentru visul de a ajunge în Occident, între 2.500 și 3.000 de euro, în funcție de numărul punctelor de frontieră traversate ilegal și de riscul asumat.

Anchetatorii români au descoperit că rețeaua beneficia de susținere financiară din partea unor grupări infracționale din Turcia. Pentru a nu fi prinși, liderii rețelei cooptau, în permanență, noi transportatori, gazde și complici, folosind, alternativ, mai multe rute.   Începând cu luna ianuarie a acestui an, au fost monitorizate peste șapte transporturi clandestine de migranți, în total 50 de persoane, care au trecut frontiera de vest a României. Cinci cazuri au fost depistate de către Poliția de Frontieră  la Nădlac și Turnu.

Operațiunea „portbagajul”

Migranții introduși ilegal în România de iranianul Emadi Hesamedin erau aduși prin Ucraina. Alături de alți trei complici români, le era organizată deplasarea clandestină în Germania.

O acțiune comună a DIICOT și a Poliției de Frontieră a condus la prinderea în flagrant, pe data de 4 august, a doi dintre migranți, care erau ascunși în portbagajul unei mașini Dacia Duster, cu care se încerca trecerea lor frauduloasă peste frontiera Ungariei. Sumele încasate de membrii grupării pentru fiecare migrant traficat varia între  700 de euro și 2.000 de euro.

 

Cei mai mulți azilanți vor să fugă din România

În prima jumătate a anului 2014, din cei 655 de străini implicați în migrația ilegală, 405 au fost depistați în trecere sau tentativă de trecere a frontierei. Cei mai mulți – 238, au fost prinși încercând să iasă din România. „Străinii au ca destinație țări din vestul Europei. Din acest motiv, când sunt prinși, ei cer azil în România și, după o perioadă de timp, încearcă să iasă din țară, fără forme legale”, ne-a explicat Fabian Bădilă, purtător de cuvânt al Poliției de Frontieră.

Numărul celor care au încercat să intre în țara noastră este mai mic – 167. Pe Marea Neagră, în zona de competență a Gărzii de Coastă, în primele 7 luni  polițiștii de frontieră au depistat 99 de migranți din Afganistan, Siria, Iran, Somalia și Pakistan. Au fost ajutați de patru călăuze - doi georgieni, un turc și un ucrainean - care i-au adus, cu ajutorul unor ambarcațiuni, în apele teritoriale românești, în schimbul unor sume de bani. Dintre cele 11.067 fapte ilegale depistate în semestrul I 2014, 4.278 sunt infracțiuni. Cele mai multe au fost înregistrate în domeniul migrației ilegale.

„Ștefan cel Mare”, de veghe la granițele Europei

De patru ani, Poliția de Frontieră Română are în dotare cea mai performantă navă care patrulează atât pe Marea Neagră, cât și în Marea Mediterană, la granițele statelor Uniunii Europene (UE) - „Ștefan cel Mare.” Nava amiral a Gărzii de Coastă a fost construită special pentru combaterea migrației ilegale, în anul 2010.

Căpitanul ei este comisarul Cătălin Paraschiv, un brăilean în vârstă de doar 40 de ani. Echipajul condus de el a reușit arestarea unei nave pe Marea Mediterană, prima de acest gen din istoria Italiei, țară care a coor­donat, anul trecut, o amplă operațiune FRONTEX împotriva migrației din Asia și nordul Africii.  

„Trebuie să fim foarte atenți pentru că, printre mi­granți, se pot ascunde infractori sau chiar teroriști care profită de situația disperată a conaționalilor  și vor să ajungă, cu orice preț, în țări din Europa”, a explicat, pentru „Evenimentul zilei”, comisarul Paraschiv. Construită de olandezii de la Damen, în Galați,  nava „Ștefan cel Mare”  poate transporta 200 de persoane.