Pentru prima oară în România, drumul corupţilor spre puşcărie s-a scurtat. Flagrantul este decisiv.

Procurorii şi judecătorii au avut nevoie de doar 77 de zile, de la prinderea în flagrant a fostului şef al Protecţiei Consumatorului Braşov, Ionel Spătaru, pentru anchetarea şi condamnarea acestuia.

Astfel, Ionel Spătaru a fost reţinut pe 12 octombrie, fiind prins în flagrant când primea 60.000 de euro, după un denunţ al persoanei căreia i se cerea şpaga, Claudia Laura Kungl, pentru redeschiderea pieţei tatălui ei. Procurorii DNA au finalizat ancheta pe 4 noiembrie, trimiţându-l în judecată. Iar magistraţii Tribunalului Bucureşti l-au condamnat, ieri, pe Ionel Spătaru, după doar patru termene de judecată. Sentinţa: opt ani de închisoare cu executare.

Complicele său, ofiţerul SRI Alexandru Muşat, a primit, la rându-i, patru ani de închisoare, cu executare.

În acest dosar a fost audiat, în calitate de martor, şi primarul Braşovului, George Scripcaru, însă s-a dovedit că acesta nu are nicio implicare.

"Justiţia se îndreaptă în direcţia cea bună"

Cazul fostului şef al Protecţiei Consumatorului Braşov, precum şi cel al sindicalistului Marius Petcu, recent condamnat după doar opt termene de judecată, arată că "Justiţia română începe să se îndrepte, timid dar sigur, în direcţia cea bună", sunt de părere specialiştii în Drept contactaţi de EVZ.

Pe de altă parte, cele două cazuri arată că speţele care implică denunţători, dar şi efectuarea unui flagrant, au foarte mari şanse de reuşită.

Cu toate că hotărârea din cazul lui Spătaru nu este definitivă şi irevocabilă, ci poate fi atacată la o instanţă superioară, rapiditatea şi celeritatea cu care au acţionat procurorii şi judecătorii reprezintă un adevărat exemplu pentru Justiţia românească.

Mai exact, vorbim despre cea mai rapidă condamnare din istoria României postdecembriste. În cazul în care magistraţii de la instanţele superioare vor acţiona cu aceeaşi celeritate, dosarul fostului şef al OPC Braşov poate deveni speţă-şcoală pentru facultăţile de drept.

PEDEAPSĂ. Ionel Spătaru are de executat opt ani de închisoare

Precedentul Marius Petcu

Şi fostul preşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România (CNSLR) - Frăţia, Marius Petcu, a fost condamnat rapid, după doar opt termene de judecată, al executarea a şapte ani de închisoare, pentru luare de mită. Condamnarea a fost pronunţată pe 9 decembrie, tot de către Tribunalul Bucureşti, în condiţiile în care procurorii DNA l-au trimis în judecată în luna aprilie a acestui an.

Şi în cazul lui Petcu, DNA a finalizat ancheta în doar o lună de zile. Nici această hotărâre nu este definitivă, dar rămâne de apreciat faptul că de la arestare şi până la condamnare a trecut un timp relativ scurt.

Şpaga înapoi

Interesant este şi faptul că, în cazul sindicalistului Petcu, Tribunalul Bucureşti a dispus şi ca acesta să restituie mita de 1,4 miliarde de lei vechi, pe care a primit-o de la denunţătorul Petre Secrieciu. Şpaga reprezenta 20% din valoarea unui contract ob ţinut de Secrieciu de la CNSLR Frăţia, pentru construirea unui centru de educaţie, perfecţionare şi recreere, în Snagov- Ilfov.

EXEMPLE ŞI DIN ŢARĂ

Şefa ITM Timiş, condamnată în trei luni

În urmă cu 16 zile, pe 12 decembrie, se stabilise recordul precedent de viteză în soluţionarea unui dosar important de corupţie: Cornelia Corescu, şefa Inspectoratului de Muncă Timiş, a fost condamnată la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare, după ce fusese reţinută cu numai trei luni în urmă.

Dosarul său s-a numit "Bani negri pentru PDL" pentru că fosta şefă a ITM Timişoara pretindea că şpăgile ajung în fondul de partid al filialei locale. Practicile condamnatei deveniseră de notorietate: trimitea echipe în control la firme pentru depistarea încălcărilor la legislaţia muncii, se găseau hibe, contracte neînregistrate, muncă la negru, după care începeau târguielile ca la piaţă - cât erai dispus să dai ca să scapi de amenzile cifrate la zeci de mii de euro? Arestarea ei a fost o lovitură puternică pentru PDL Timiş pentru că şefa ITM era una dintre vocile puternice ale filialei, implicată în deciziile importante. Cornelia Corescu s-a crezut însă mai presus de lege, considerându-se protejată de armura partidului.

Odată cu ea a fost condamnat şi un coleg de partid, Vasile Medeşan, intermediar în tranzacţionarea şpăgii, care a primit doi ani cu executare. Şocul s-a produs pe 14 septembrie.

Cornelia Corescu a fost reţinută după un denunţ la DNA din partea patronului unei firme de construcţii care renova un hotel. Acesta a fost depistat cu doi muncitori la negru. Aurel Grindiş a apelat la Medeşan, apropiat al lui Corescu, pentru a scăpa de amendă. Fosta şefă a ITM i-a făcut patronului o contraofertă: donează 10.000 de lei către PDL Timiş, pentru a şterge totul cu buretele. Grindiş a virat doar 1.000 de lei în contul PDL, stârnind furia Corneliei Corescu. Aceasta a ordonat înlocuirea procesului verbal iniţial cu altul mult mai dur, care prevedea amenzi mai mari.

Un alt dosar incendiar a fost deschis cu câteva zile înainte de Crăciun. Adjuncta Direcţiei Fiscale Timiş a fost reţinută după ce a negociat în propriul birou şpaga pentru ştergerea cu buretele a unui control la o firmă. (Georgeta Petrovici)

ANCHETĂ FINALIZATĂ ÎN TREI SĂPTĂMÂNI

Se pregăteşte Silviu Bian?

Cazul fostului preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM), Silviu Bian, are aceleaşi "ingrediente": prindere în flagrant, în timp ce lua mită. Bian a fost reţinut pe 15 octombrie, în timp ce primea mită 8.200 de lei. Cercetările efectuate au scos la iveală faptul că fostul şef al ANOFM a luat şpăgi de aproape 275.000 de euro, din decembrie 2010 şi până la data arestării sale.

Procurorii DNA au finalizat ancheta pe 9 noiembrie, după doar trei săptămâni de cercetări, dosarul fiind înaintat tot Tribunalului Bucureşti, spre soluţionare. Situaţie în care se prefigurează faptul că dosarul Silviu Bian va deveni al treilea caz-şcoală al justiţiei româneşti.

Şpagă pentru a respecta legea

Fostul şef al ANOFM cerea şi primea şpagă de la subalterni - potrivit DNA -, pentru a vira banii necesari funcţionării in stituţiilor în care aceştia erau an gajaţi. Asta în condiţiile în care viramentele se efectuau din bugetul instituţiei, altfel una de stat, şi erau prevăzute de lege. Angajaţii Centrului Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu al ANOFM din Râşnov cotizau la Silviu Bian, pentru ca acesta să asigure cofinanţarea de 25%, necesară funcţionării instituţiei. Asta în condiţiile în care restul de 75% era asigurat din fonduri şi prin programe europene, iar statul român se obligase să participe doar prin cofinanţare.

Fostul şef al ANOFM le spunea angajaţilor din Râşnov că îşi vor pierde locurile de muncă dacă nu vor cotiza, căci el nu va mai vira cei 25%, astfel că, în lipsa respectării obligaţiei asumate de partea română, şi fondurile europene vor fi sistate.

Şefii mai mici au urmat exemplul lui Bian

Alături de Silviu Bian a fost inculpat şi Cristache Ristea, directorul executiv al Centrului din Râşnov, cel care intermedia şpaga între angajaţi şi pre şedintele ANOFM. În această situaţie, şi directoarea autorităţii de management, care funcţionează pe lângă ANOFM şi care trebuia să se asigure de implementarea proiectului finanţat din fonduri europene, Maria Alexandra Ţichin delean, a cerut 10.000 de lei mită. Aceasta nu a luat, totuşi, bani de la angajaţii Centrului din Râşnov, ci de la o firmă privată, parteneră în proiect.

Şi subsecretarul de stat Baciu, acuzat de corupţie

Fostul şef al Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, Remus Baciu, a fost, de asemenea, trimis în judecată, de DNA, în septembrie, pentru corupţie.