DRAPELUL SECUIESC a aprins spiritele în HARGHITA. “Are un caracter pur etnic maghiar.” SE VA AJUNGE IAR ÎN JUSTIŢIE?

După anularea în instanţă a primei hotărâri similare a aleşilor din 2009, consilierii judeţeni din Harghita au aprobat vineri, pentru a doua oară, drapelul secuiesc ca steag al judeţului.

Consilierul liberal Ion Proca, prezent şi el în localitatea Zetea, unde a avut loc şedinţa, a propus un amendament prin care a solicitat aplicarea simbolului frunzei de stejar pe toate variantele luate în discuţie, ca simbol reprezentativ al românilor care trăiesc în Harghita.

“Stejarul este unul din cei mai importanţi arbori sacri la români. El ocupă un loc important în viaţa şi spiritualitatea poporului român, fiind considerat un arbore totemic. Vechii locuitori ai patriei noastre îşi puneau, de cele mai multe ori, aşezările lor sub pavăza acestui copac mitic”, a motivat liberalul.

Consilierul PNL a solicitat scoaterea proiectului de steag, arătând că acesta necesită o analiză aprofundată, întrucât votul “va reprezenta felul în care înţelegem să ne vedem reprezentaţi şi să asigurăm confortul de care are nevoie fiecare comunitate, fie ea minoritară sau majoritară”.

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

Propunerea lui Proca a fost respinsă, iar el a cerut acceptarea amendamentului şi a prezenţei frunzei de stejar pe steagul judeţului Harghita.

Consilierii judeţeni au trecut la votare şi au aprobat ca steag al judeţului Harghita prima dintre acestea, steagul secuiesc aprobat şi în 2009, al Consiliului Naţional Secuiesc.

Steagul secuiesc a fost aprobat cu 24 de voturi "pentru", din partea celor 21 de consilieri UDMR şi trei de la Partidul Popular Maghiar din Transilvania; au mai fost patru abţineri ale consilierilor PCM, precum şi trei voturi "împotrivă", ale consilierilor PSD şi PNL.

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a declarat că “a fost votat un steag cu majoritate de voturi, care are simboluri care reprezintă toate comunităţile care trăiesc în judeţul Harghita”.

Proiectul supus dezbaterii publice de Consiliul Judeţean a fost criticat de conducerea Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş (FCRHCM), care a cerut CJ Harghita să includă în steagul judeţului un vestigiu dacic, ca simbol al românilor. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, conducerea Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş (FCRHCM) a transmis că va contesta votul, întrucât “proiectul de steag are un caracter pur etnic maghiar”.

Drapelul secuiesc are pe el steaua în opt colţuri şi semiluna şi este steagul Consiliul Naţional Secuiesc. În 2008 a fost votat şi steag al ”Ţinutului Secuiesc”, iar în noimbrie 2009, la iniţiativa preşedintelui CJ Harghita, Borboly Csaba, a fost votat şi steag al judeţului Harghita, prilej pentru a fi folosit la toate manifestările publice.

În 2012, Curtea de Apel Târgu Mureş a anulat definitiv şi irevocabil Hotărârea nr. 269/26.11.2009 a Consiliului Judeţean Harghita prin care steagul secuiesc fusese adoptat ca steag al judeţului Harghita.