Invitatii EVZ
De ce se joacă Dragnea pe terenul lui Iohannis? Legile siguranței naționale și Ambasada României în Israel
La începutul lunii aprilie, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a readus pe agenda publică proiectul de lege privind autoritatea națională de interceptări, care ar urma să se afle sub control parlamentar.
La câteva zile distanță, deputatul PSD Liviu Pleșoianu a depus patru proiecte de lege prin care directorii serviciilor secrete -SIE, SRI, SPP și STS- să ocupe funcția doar pentru 4 ani, iar șeful SRI să poată fi schimbat din funcție inclusiv la propunerea unei treimi dintre parlamentari și nu doar la propunerea președintelui României. Ca prin minune și pur întâmplător, în urmă cu o săptămână, majoritatea PSD-ALDE a dispus înființarea unei comisii parlamentare speciale pentru legile siguranței naționale.
Necesitatea de a revizui legile siguranței naționale a fost formulată și de directorul SRI, Eduard Hellvig, dar și de președintele Klaus Iohannis. „E nevoie de modernizarea sau îmbunătăţirea a cel puţin 12 legi din domeniul securităţii naţionale, dintre care jumătate se referă la munca şi domeniul de activitate al serviciilor secrete”, spunea Iohannis, în Parlament, în ianuarie 2017. Dar din spusele președintelui de zilele trecute, actuala majoritate nu s-a consultat în chestiunea intenției de a modifica legile siguranței naționale, nici cu Administrația Prezidențială, nici cu serviciile și nici cu CSAT- în condițiile în care, potrivit legii, activitatea pentru realizarea securității naționale este organizată și coordonată de către această instituție.
Tot săptămâna trecută, guvernul Dăncilă a adoptat un memorandum prin care s-a decis începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a Ambasadei României la Ierusalim. Klaus Iohannis a fost din nou, ignorat, Dragnea sfidându-l tocmai în domeniul politicii externe, apanajul președintelui.
Ne puteți urmări și pe Google News
La prima vedere, Dragnea și PSD se joacă de-a puterea cu teme precum legile siguranței naționale sau politica externă a României. Rămâne de referință episodul privind achiziționarea sistemului de rachete Patriot din noiembrie anul trecut: senatorii PSD-ALDE au lipsit de la ședința Comisiei de apărare unde trebuia aprobat proiectul de lege privind cumpărarea acestui sistem, fix la câteva zile după ce Liviu Dragnea au fost pus sub acuzare de DNA în dosarul Tel Drum. La o zi distanță de la evenimentul din Comisia de apărare secretarul de stat american Rex Tillerson a făcut o „oprire tehnică” la București, întrebându-l pe omologul său, Teodor Meleșcanu, ce s-a întâmplat cu cvorumul de la Senat. În foarte scurt timp, „neînțelegerea” cu proiectul de lege privind Patriot s-a rezolvat, impresia fiind aceea că Dragnea a riscat credibilitatea Româ- niei pe plan internațional pentru un joc cu miză personală.
În decurs de doar câteva zile, Dragnea a intrat pe terenul președintelui în două chestiuni sensibile și în care șeful statului are un cuvânt greu de spus: legile siguranței naționale (înființarea comisiei parlamentare speciale) și politica externă a României (mutarea Ambasadei României la Ierusalim). În ambele cazuri, Iohannis a reacționat rapid. Care e miza lui Dragnea? Să arate că în ciuda situației juridice dificile poate să facă agenda și pe teme proprii președintelui României? Folosește legile siguranței naționale și politica externă drept monedă de schimb pentru alte negocieri politice? Sau sunt adevărate zvonurile ireale potrivit cărora chiar crede că are vreo șansă să candideze la Președinția României? Între timp, tot ce a reușit să facă a fost să-l reactiveze pe Iohannis care a tot certat și atacat în ultimele zile un guvern PSD din ce în ce mai impopular (n.b. potrivit sondajelor, președintele este cel mai bine plasat politician) și să-l determine să-și scoată bicicleta pe Kiseleff, de față cu presa, cu un look impecabil, ca la început de campanie electorală.
Iar dacă planul ascuns al lui Dragnea a fost să-l reactiveze pe Iohannis, atunci ce pot să spun? Misiune îndeplinită.
Recomandările noastre
