Între 1791-1794 argintul a emigrat din Imperiul habsburgic spre Constantinopol; între 1795-1798 circuitul său a fost invers, din Imperiul otoman spre Alba Iulia şi Viena.

Bucureştii erau un veritabil agent internaţional de circulaţie, care realiza beneficii uriaşe la fiecare  mişcare.

Comerţul cu bani, dintr-o parte în alta, din Imperiul otoman în Imperiul habsburgic şi invers, a adus mari câştiguri negustorilor bucușreşteni: Teodoran Constantin Cincu, Elefterie Ioan, Mărgărit Ioan, Gheorghe Castrişiu, Teodor Anastasiu, Ioan Atanasiu, Dimitrie Chiriţi, Stavru Spiru, Pănaioti Ragi Nicu, Panu Steriu, Teodosie Toma, Demeter Polizu.

Numai Teodoran Cincu trimisese în cinci luni (noiembrie 1792 – martie 1793) 101. 750 groşi şi primise incusari în valoare de 88.385 florini, iar corespondenţii de la Constantinopol au încasat între 1 ianuarie – 27 iunie 1793 suma de 13.843 groşi pentru cantităţile de argint vândute.

Până la Constantinopol monedele erau trimise cu caravana însoţite de neferi şi odobaşi din cauza hoţilor care erau foarte frecvenţi pe drumurile împărăţiei otomane.

Calea trecea pe la Siştov, unde exista un om de încredere, Hagi Ilie Alexiu, care le prelua şi le preda mai departe, prin Arvanitochori către Constantinopol.

Într-un an de zile 23 iunie 1795 – 30 iunie 1796, Teodoran Cincu trimisese la Braşov peste 26.000 groşi.

Arhivele Naționale ale României au publicat, pe propria pagină de Facebook, actul eliberat la 1817 iunie 13 de Oficiul carantinei din Imperiul Habsburgic negustorului Teodoran Constantin Cincu din București dovada că a făcut cinci zile de carantină la Timișoara, în perioada marii epidemii de holeră.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric