Din cuprinsul articolului
Cazul tăierilor ilegale din pădurile virgine de la Strâmbu Băiuț, aflate pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, a dus la deschiderea mai multor dosare penale.
Direcția Silvică Maramureș a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Lăpuș, după ce voluntarii și activiștii civici au documentat furturile și au făcut publice dovezile prin platforma România Curată.
Dezvăluirile au declanșat o reacție în lanț din partea autorităților, care au fost nevoite să demareze anchete și controale de amploare în zonă.
Investigațiile publice care au schimbat cursul anchetei
Potrivit informațiilor transmise către România Curată, reprezentanții Direcției Silvice (DS) Maramureș au formulat plângeri penale după ce voluntarii Asociației Valori Superioare au descoperit, la începutul lunii septembrie, urmele unor tăieri masive de arbori în interiorul și în zona de protecție a sitului Strâmbu Băiuț.
Acțiunea cetățenilor a venit după luni de semnale ignorate și solicitări repetate adresate Gărzii Forestiere și conducerii centrale Romsilva. Doar după apariția investigației pe România Curată, Direcția Silvică a reacționat oficial și a transmis cazul către procurori.
Într-un răspuns oficial către redacție, Romsilva confirmă că „reprezentanți ai Direcției Silvice Maramureș au sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Lăpuș în legătură cu tăierile ilegale și furturile de lemn din pădurile virgine incluse în UNESCO de la Strâmbu Băiuț, precum și din zona de protecție a acestora”.
Pădurile virgine de la Strâmbu Băiuț fac parte dintr-un sit UNESCO
Zona afectată de tăierile ilegale face parte din situl european „Pădurile primare și seculare de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei”, inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acesta se întinde pe teritoriile a 18 țări europene, iar România deține unele dintre cele mai valoroase fragmente de păduri seculare.
Specialiștii atrag atenția că aceste păduri sunt unice prin biodiversitate, structură și vechime. Degradarea sau pierderea unor suprafețe, chiar și limitate, poate afecta integritatea întregului sit. În cazuri grave, UNESCO poate decide declasarea întregii arii protejate, nu doar a sectorului afectat.
Conform reglementărilor internaționale, în astfel de zone este strict interzisă tăierea arborilor, inclusiv a celor doborâți de vânt sau afectați accidental. Cu toate acestea, imaginile și probele prezentate de activiști arată exploatări recente în interiorul perimetrului protejat și în zona tampon.
Reacția Romsilva și a autorităților locale
După presiunea publică generată de articolele România Curată, Romsilva a dispus o verificare internă, iar Direcția Silvică Maramureș a transmis sesizări către organele de anchetă. Potrivit instituției, anchetele vizează identificarea persoanelor implicate și verificarea modului în care s-au efectuat exploatările.
Pe lângă Parchet, și Garda Forestieră a fost sesizată pentru controale suplimentare, iar rezultatele urmează să fie centralizate la nivel național. Cazul a atras inclusiv interesul presei internaționale, care urmărește situația pădurilor incluse în UNESCO, după cum a declarat Mihai Goțiu, coordonator editorial al platformei România Curată.
„Deja presa internațională, care a mai realizat reportaje în zonă și anul trecut, s-a interesat de caz. În aceste zile are loc și o vizită de documentare legată de respectarea standardelor FSC, în condițiile în care pădurile de la Strâmbu Băiuț au fost primele din România certificate la acest nivel”, a precizat Goțiu.
Cetățenii, factorul care a declanșat reacția instituțiilor
Ceea ce diferențiază acest caz de alte situații similare este rolul decisiv al implicării civice. Înainte de apariția investigației, autoritățile locale nu reacționaseră la semnalele din teren.
După publicarea articolelor și presiunea generată de opinia publică, au urmat controale, reacții oficiale și, în final, sesizarea penală. Pentru Mihai Goțiu, acest lucru demonstrează cât de mult poate conta mobilizarea societății civile în protejarea mediului.
„Pe de o parte, ne bucură că, în urma implicării civice, furturile și distrugerile din pădurile virgine și din zona lor de protecție au fost oprite și există șansa tragerii la răspundere a celor responsabili. Pe de altă parte, e regretabil că acest lucru se întâmplă doar datorită presiunii publice și nu ca rezultat al funcționării firești a instituțiilor”, a spus Goțiu pentru România Curată.
Un caz cu impact internațional
Pădurile de la Strâmbu Băiuț au mai fost în atenția comunității internaționale și în anii trecuți. Jurnaliști din Germania, Austria și Marea Britanie au realizat reportaje despre tăierile din pădurile virgine ale României, prezentând situația drept un test al credibilității europene privind protecția mediului.
România deține cea mai mare suprafață de păduri seculare de fag din Uniunea Europeană, iar protejarea lor este o obligație asumată în fața UNESCO și a Comisiei Europene.
Organizațiile de mediu avertizează că distrugerea acestor ecosisteme ar putea avea consecințe grave: pierderea biodiversității, alunecări de teren și declasarea internațională a siturilor.
Implicațiile juridice și administrative
Sesizarea penală formulată de Direcția Silvică Maramureș este doar primul pas al unei anchete complexe. Procurorii trebuie să stabilească dacă exploatările au fost autorizate, cine le-a efectuat și ce instituții au aprobat lucrările.
Potrivit legislației, tăierile ilegale în arii protejate UNESCO constituie infracțiuni grave, pedepsite cu închisoare și confiscarea materialului lemnos.
În plus, autoritățile pot fi trase la răspundere pentru neglijență în serviciu dacă se dovedește că au tolerat abuzurile sau nu au intervenit la timp.
Protejarea pădurilor virgine, e un test pentru statul român
Cazul Strâmbu Băiuț ridică întrebări esențiale despre capacitatea statului de a-și apăra patrimoniul natural. România are, teoretic, un cadru legal solid – Codul Silvic, Regulamentele UNESCO și standardele FSC – dar aplicarea lor depinde de voința instituțiilor.
În acest context, reacția întârziată a autorităților arată vulnerabilitatea sistemului de control și nevoia unei reforme reale în gestionarea resurselor forestiere.
Pentru comunitățile locale, pădurile nu sunt doar un simbol ecologic, ci și o sursă de viață, turism și identitate. De aceea, spun activiștii, protejarea lor trebuie să devină o prioritate națională, nu doar o temă de campanie.
