Una dintre cele mai strălucitoare minţi din România, academicianul Emilian Popescu, a trecut în veșnicie marți, la 92 de ani.

Renumitul profesor s-a născut la data de 20 februarie 1928, în localitatea Orlești, judeţul Vâlcea, şi nu peste mult timp a făcut pasul spre Capitală

După ce a finalizat cursurile Seminarului Teologic „Sfântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea (1940-1947), el a urmat Facultatea de Filologie din București, secția Limbi clasice (1948-1952) și Institutul Teologic Universitar din București.

În anul 1955, Emilian Popescu susţinea teza de licență despre Sfântul Grigorie Palama, alcătuită sub îndrumarea lui Dumitru Stăniloae (preot, teolog, profesor universitar, specialist în dogmatică, traducător, scriitor și ziarist).

Mai departe, acesta a fost Preparator şi asistent la Institutul de Istorie din Bucureşti (1952-1956), cercetător, apoi cercetător principal la Institutul de Arheologie al Academiei (1956-1978).

A urmat şi o experienţă ca profesor titular la catedra de Bizantinologie de la Institutului Teologic Universitar din Bucureşti (de la 1 februarie 1978).

Datorită capacităţii intelectuale şi a pregătirii de excepţie, el a participat la Congrese şi simpozioane Internaţionale de epigrafie şi istorie.

Unul dintre cele mai importante evenimente la care a luat parte a fost a șasea Adunare generala a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Vancouver, 1983).

În 2004, a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria G – „Cultele”, iar în 2006 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a acordat Acad. Emilian Popescu Crucea Patriarhală în 2009.

Distincţia i-a fost dată „pentru eforturile depuse în lucrarea de traducere și promovare a lucrărilor Sfinților Părinți ai Bisericii lui Hristos”.

În 2018, renumitul profesor primea din partea Preafericirii Sale Ordinul Sfântul Andrei pentru întreaga activitate desfăşurată.

Acad. Emilian Popescu

„După ce a devenit membră a Consiliului Ecumenic al Bisericilor la New Delhi, India, în 1961, Biserica Ortodoxă ­Română a participat, până la evenimentele din decembrie 1989, la următoarele trei Adunări Generale (Uppsala 1968, Nairobi 1975, ­Vancouver 1983) prin dele­gații conduse de reprezen­­tanți de seamă precum vrednicul de pomenire Patriarh Iustin Moisescu (în calitate de Mitropolit al Moldovei și Sucevei) sau Mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului.

În aceeași perioadă, ­alături de alte Biserici ­Ortodoxe surori, a fost implicată și în activitatea Confe­rinței Bisericilor Europene", arată ziarullumina.ro.

sursa foto: ziarul Lumina

sursa: basilica.ro