Practic, aceasta a fost condamnată în dosarul testărilor ilegale de medicamente pentru fals intelectual în formă continuată, pentru celelalte acuzaţii, între care luare de mită, fiind achitată.

Tribunalul Arad a dat, miercuri, prima sentinţă în acest dosar, înregistrat în iulie 2016, iar soluţia poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Conform soluţiei pe scurt, inculpata Delia Podea a fosta achitată pentru abuz în serviciu în formă continuată (12 acte materiale), fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată (8 acte materiale), fals intelectual în formă continuată (45 acte materiale), uz de fals (53 acte materiale) şi luare de mită în formă continuată (23 acte materiale).

Muncă în folosul comunității

Termenul de supraveghere acordat pentru suspendarea executării pedepsei este de doi ani, iar Podea va mai trebui să presteze muncă nerenumerată în folosul comunităţii 80 zile la Consiliul Local Arad sau Pecica. De asemenea, va plăti 5.000 de lei cheltuieli judiciare.

Instanţa a mai decis să menţină măsura asiguratorie a sechestrului, în cazul mai multor bunuri, între care tablouri şi alte obiecte de artă, unele proprietăţi imobiliare şi sume de bani.

Soluţia precizează că o serie de probe depuse de procurori, obţinute în urma mandatelor de supraveghere tehnică, au fost declarate nule în urma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 802 din 2017.

A doua inculpată în dosar, Claudia Haiduc (fostă pacientă), a fost achitată pentru complicitate la abuz în serviciu şi condamnată la un an de închisoare pentru complicitate la fals intelectual în formă continuată (cinci acte materiale). Instanţa amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de doi ani de la data rămânerii definitive a soluţiei. Totodată, Haiduc va plăti cheltuieli judiciare de 1.000 lei.

Parchetul General anunţa, în 2016, că Delia Podea, medic primar psihiatru, a fost trimisă în judecată după ce ar fi efectuat studii clinice cu încălcarea prevederilor legale în materie, fapte cu potenţial generator de riscuri în ceea ce priveşte autorizarea intrării pe piaţă a unor medicamente, cu riscul de a afecta negativ starea de sănătate a populaţiei.

Totodată, utilizând ascendentul moral şi profesional de care beneficia în relaţia cu medicii rezidenţi ai Secţiei de Psihiatrie, cărora le era îndrumător, Delia Podea i-ar fi determinat şi i-ar fi constrâns pe aceştia să săvârşească astfel de ilegalităţi.

Studii clinice fără consimțământul pacienților

În mod concret, conform comunicatului de la acea dată transmis de procurori, Delia Podea ar fi efectuat studii clinice fără consimţământul informat al subiecţilor şi ar fi consemnat în documentele întocmite aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienţilor, tratamentul urmat şi efectele acestuia.

Pentru obţinerea semnăturii pe declaraţia privind consimţământul participării la studiu, Delia Podea ar fi acţionat în două modalităţi: prezenta documentul pacienţilor sau aparţinătorilor acestuia (în situaţia pacienţilor fără discernământ) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize; contrafăcea sau dispunea unor medici rezidenţi să contrafacă semnătura pacienţilor.

Pentru a asigura numărul de pacienţi prevăzut în protocoale, Delia Podea ar fi inclus în studii şi pacienţi care nu sufereau de afecţiunea pentru care era testat medicamentul experimental. La indicaţiile acesteia, medicii rezidenţi şi asistentele medicale au consemnat în foile de observaţie simptomele necesare includerii în studiu, omiţând total sau parţial consemnarea simptomelor reale.

Totodată, Podea nu ar fi consemnat în foile de observaţii administrarea unei medicamentaţii suplimentare neadmise de protocol, dar care producea efectele pozitive vizate de studiu.

Cum se racolau pacienții

Procurorii mai susţineau că, în situaţia în care pacienţii nu răspundeau la medicamentul testat, pentru a fi menţinuţi în studiu, li se administrau medicamente conţinând substanţe neadmise în protocolul de studiu, iar pentru a ascunde acest fapt probele biologice atribuite pacienţilor erau de fapt recoltate de la cadrele medicale ale secţiei. Pe fondul administrării medicamentaţiei experimentale, starea de sănătate a subiecţilor s-ar fi înrăutăţit semnificativ.

La externare, pacienţilor înrolaţi în studiu li s-ar fi întocmit două seturi de documente: unele reale, care consemnau includerea în studiu, diagnosticul şi tratamentul experimental administrat, şi altele contrafăcute, înmânate pacientului şi care consemnau administrarea unui tratament clasic, fără menţionarea includerii în studiu.

Vizite fictive și sume uriașe încasate de la sponsori

Prin aceste modalităţi, Delia Podea ar fi urmărit includerea în studii a unui număr cât mai mare de pacienţi şi efectuarea chiar fictivă a cât mai multe vizite, scopul final fiind acela de a încasa sume mai mari din partea sponsorilor (producători de medicamente), dat fiind că medicul primea de la aceştia un onorariu, dar şi câte 400 de euro/vizită/pacient.

Astfel, pentru studiile clinice desfăşurate, ea ar fi încasat de la un singur sponsor suma totală de 179.994 euro, Scrie realitatea.net.