Europa găzduiește jumătate din stațiile de schi ale lumii și atrage 60% din schiorii planetei. Dar această piață numărul 1 pentru ski este amenințată de dispariția ninsorilor, o consecință directă a schimbărilor climatice. În toate scenariile de emisii de gaze cu efect de seră, condițiile se vor deteriora, avertizează un studiu publicat luni, 28 august, în revista științifică Nature Climate Change.

Stațiuni ski, în pericol. "Recurența iernilor cu puțină zăpadă amenință viabilitatea economică pe termen lung a stațiilor de schi", explică autorii studiului din revista științifică Nature Climate Change. Peste jumătate (53%) din stațiile de schi ale Europa vor avea un risc foarte ridicat de lipsă de zăpadă naturală. Limita este o încălzire globală a temperaturii de 2°C față de perioada preindustrială. Limită ce va fi depășită destul de rapid, având în vedere că până acum temperatura globală a crescut cu 1,15°C.

Cu evoluția meteo actuală, care va duce la aproximativ 3°C în plus, 91% dintre stațiunile de ski vor fi în pericol. Și mai precis: 93% pentru Alpii din Franța. Prin urmare, francezii au tot interesul să limiteze emisiile de gaze cu efect de seră.

Fără acest lucru, la o creștere de 4°C, aproape totalitatea (98%) stațiunilor de ski europene vor fi în pericol. „Acest lucru nu înseamnă sfârșitul imediat al turismului de schi în Europa, dar condiții din ce în ce mai dificile pentru toate stațiuni, unele ajungând, în câteva decenii, la un aprovizionare cu zăpadă artificială pentru a funcționa”. Explică într-un comunicat Samuel Morin, cercetător la Météo-France și la CNRS la Toulouse și Grenoble, și coautor al studiului, scrie Liberation. El subliniază, de asemenea, că „consecințele vor fi diferite de la o regiune la alta și în interiorul regiunilor montane”.

Stațiuni ski, un obiectiv amenințat serios

Cercetătorii au examinat 2.234 de stații de schi, situate în 28 de țări europene. Și pentru prima dată, la scara continentului, au mers mai departe. Calculând efectul producerii de zăpadă artificială, o soluție adesea utilizată pentru a limita daunele.

Cu ajutorul tunurilor de zăpadă, amenințarea este în general redusă. În special în Alpi, munții scandinavi și în Turcia. Dar între 27% și 71% dintre stațiuni ar fi expuse la risc înalt de lipsă de zăpadă (naturală și artificială) în Europa. Fără a lua în considerare faptul că tunurile de zăpadă vor necesita mai multă apă și energie.

Cercetătorii au calculat pentru prima dată amprenta de mediu corespunzătoare pentru cele 12 țări care produc cel mai multă zăpadă artificială. Vacanța în stațiuni ski care reprezintă un factor economic important.

Polonia, campioana poluării

Norvegia este țara unde consumul de apă și electricitate va crește cel mai mult pentru acest scop. Aici va crește cu 25% într-un scenariu +2°C și până la 42% la +4°C. Dar țările cele mai consumatoare de aceste resurse pentru a produce această zăpadă sunt și vor rămâne Franța și Austria.

În unele țări, electricitatea utilizată de tunurile de zăpadă este poluantă, deoarece se bazează mai mult pe cărbune. Stațiuni ski depind de zăpadă artificială. De aceea, în ciuda cantității mici produse de Polonia, factura de mediu pe schior este cea mai mare. Dar Austria și Italia vor rămâne cele două țări a căror producție anuală va avea cel mai greu bilanț de carbon. Care ar putea crește cu 30% în scenariul cel mai extrem.

Limitarea drastică a schimbărilor climatice ar permite păstrarea unei cantități mai mari de zăpadă naturală. Dar mai ales, evitarea utilizării de metode care consumă multă apă și energie, generatoare de CO2.