Printre numele vehiculate sunt miliardarul Sorin Marin, fostul partener al lui Dinu Patriciu, și miniștri din guvernele Radu Vasile și Adrian Năstase

La 11 ani de la demararea anchetei în dosarul Rompetrol începută de Parchetul General, procurorii DIICOT au anunțat deschiderea unui nou dosar într-una dintre cele mai mari privatizări din ultimii 26 de ani, cea a rafinăriei Petromidia. Dosarul care face astăzi vâlvă este disjuns încă din 2006! Anunțul vine imediat după ce proprietarii Rompetrol au vândut compania către China Energy Company (CEFC).

Anchetatorii au comunicat că, prin ordonanţa din data de 22 aprilie 2016, au dispus schimbarea încadrării juridice şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 14 suspecţi. Pe 5 mai 2016, procurorii au pus sub sechestru averile a patru pioni importanți din această mega-afacere: Alexandru Nicolcioiu - președintele CA al rafinăriei Petromidia, Florin Eric Chiș - fost director general la Petromidia, Constantin Adrian Volintiru - director financiar al rafinariei Petromidia și Sorin Marin, cel care a preluat Rompetrol, în anul 1998, împreună cu Dinu Patriciu. Alături de aceștia vor fi cercetați și doi cetățeni americani, implicați în privatizare. Paguba calculată de anchetatori în dauna celor patru, ce trebuie recuperată, se ridică la 1.724.168.825 lei, 290.786.616 de dolari şi 34.941.924 de euro.

Cine sunt cei vizați

Pe lista DIICOT s-a aflat și Dinu Patriciu, scos din cauză în urma decesului survenit în anul 2014. Oficiali din rândul anchetatorilor ne-au dezvăluit că, în acest caz, vor fi solicitate avize pentru cercetarea unor miniștri, din perioada 1998- 2004, ani în care DIICOT a reținut faptele incriminate în acest nou dosar. Este vorba despre miniștri ai Finanțelor și Economiei din guvernele Radu Vasile și Adrian Năstase. Printre numele vehiculate se numără trei guvernanți din 1998 - Sorin Dimitriu, fost ministru al privatizării, Daniel Dăianu și Decebal Traian Remeș, foști miniștri ai Finanțelor - și doi din perioada anilor 2000- 2004, respectiv Dan-Ioan Popescu, fost ministru al industriei și resurselor ( devenit economiei și comerțului) și Mihai- Nicolae Tănăsescu, fost ministru al Finanțelor. Suspecții sunt acuzați de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, înşelăciune, delapidare, evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieţei de capital.

Procurorii au dispus introducerea în cauză ca părţi responsabile civilmente a KazMunayGaz International NV (fostă The Rompetrol Group NV), a SC Oilfield Exploration Business Solutions SA (fostă SC Rompetrol SA) şi a SC Rompetrol Rafinare SA. Aseară a venit și replica acestora: „Atât KMG, cât și KMGI nu au fost informate oficial de existenţa unor investigaţii precum cele menţionate astăzi în comunicatul de presă al D.I.I.C.O.T. la momentul achiziției acțiunilor The Rompetrol Group NV (în 2007)”.

Potrivit DIICOT, acti vitatea infracțională a grupului, constituit în 1998, a culminat cu iniţierea, promovarea şi adoptarea OUG 118/2003 prin care obligațiunile bugetare restante pe care SC Rompetrol Rafinare SA le înregistra la data de 30.09.2003, de circa 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice.

Surse: Descinderi la Ministerul Energiei

Ancheta DIICOT poate fi extinsă însă şi la Memorandumul încheiat de guvernul condus de Victor Ponta cu Rompetrol Group NV în februarie 2013. Surse din Ministerul Energiei ne-au declarat că în februarie ofițeri ai DIICOT au ridicat de la sediul instituției actele legate de memorandumul aprobat prin HG 35/2014.

Guvernul s-a angajat să stingă toate litigiile cu Rompetrol pe marginea creanţelor, ceea ce s-a întâmplat cu trei zile înainte de termenul la care instanța urma să se pronunţe pe marginea datoriilor. De asemenea, KazMunaiGaz, acţionarii Rompetrol Group NV trebuiau să înfiinţeze un fond de investiţii româno-kazah de un miliard de dolari, în care statul ar fi primit gratuit 20% din acţiuni.

În plus, Ministerul Energiei trebuia să vândă 26,7% din acţiunile deţinute la Petromidia pentru suma de 200 milioane de dolari.

Funcționarii s-au temut să semneze

Nici acum însă nu s-a implementat nimic din memorandumul cu Rompetrol. Motivul: funcţionarilor le este frică să semneze hârtii, mai ales după ce Traian Băsescu l-a avertizat public pe fostul premier Victor Ponta asupra consecinţelor memorandumului. Surse din piaţă ne-au povestit cum, de pildă, Sorin Encuțescu, fost consilier al premierului Victor Ponta, în calitatea sa de președinte al comisiei guvernamentale care gestiona implementarea memorandumului, a refuzat să semneze procesul verbal al ședinței prin care se angaja un consultant juridic care să asiste statul în tranzacții. Ponta l-a înlăturat din funcţie, s-a făcut altă comisie, cu altă abordare, iar lucrurile au trenat.