Evenimentul zilei a găsit între miile de documente desecretizate de Donald Trump trei acte care au legătură cu viața și moartea celui mai cunoscut militant pentru drepturile omului

Telegrame inedite, prezentate astăzi în premieră, ale Agenției Centrale de Informații, temuta CIA, despre viața și circumstanțele morții uneia dintre cele mai mari personalități ale Secolului trecut, Martin Luther King. Asasinarea militantului de culoare a fost un eveniment cu urmări ireversibile pentru istoria modernă, fiind una dintre scânteile care au răsturnat balanța luptelor pentrru drepturile civile, în SUA și apoi în toată lumea.

De la Kennedy la Luther King

Multe lucri interesante au ieșit la iveală prin desecretizarea făcută săptămâna trecută sub genericul „JFK Files”, documente clasificate în multiplele anchete care s-au făcut privind asasinarea, la 22 noiembrie 1963, a celui de-al 35-lea președinte al SUA, John Fitzgerald Kennedy. În operațiunea de declasificare – impusă acum 25 de ani prin lege – au fost scoase la lumină acte din mai multe domenii, care nu au legătură directă cu împușcarea lui Kennedy, dar au fost secretizate în diversele anchete parlamentare care au urmat. Setul de acte peste care am dat noi, căutând prin arhivele puse la dispoziție de Arhivele Naționale, a fost folosit într-o anchetă din 1975. Motivul nu mai era de mult stabilirea adevărului despre JFK, ci dorința președintelui de atunci, Gerald Ford, de a nu i se imputa nimic legat de activitatea serviciilor secrete. De înțeles, Ford a ajuns la Casa Albă după ce a demisionat Richard Nixon, din cauza afacerii Watergate. În acest lot de acte, accesat de EVZ, sunt și câteva documente ale CIA legate de cel mai cunoscut militant pentru drepturile persoanelor de culoare, Martin Luther King.

Documentele prezentate astăzi în premieră nu răstoarnă vreuna din informațiile de bază, ci completează informații deja știute despre caz.

Documentele noi

Toate documentele din acest set au primit viza finală de desecretizare pe 13 iunie 2017, dar au fost făcute publice în lotul din 27 octombrie 2017. Ele sunt legate de operațiunile ample de supraveghere, organizate în jurul personalității care trezea conștiința drepturilor civile. El a fost urmărit de FBI și CIA sub pretextul legăturilor sale cu Partidul Comunist din SUA. Urmărirea nu a încetat nici când președinte a ajuns JF Kennedy, în 1960, chiar dacă cei doi erau prieteni.

Primul document este o „fișă de subiect” a urmăririi operative și are ca scop dezvăluirea legăturilor lui Luther King cu anumite personaje. „În multiplele activități ale subiectului pe linia mișcărilor pentru drepturi civile, el a căutat și a obținut sprijin și sfaturi de la mai multe personalități, inclusiv...” CIA nu a fost de acord ca documentul să fie publicat integral, așa că au rămas secrete numele celor care au intrat în vizorul agenților pentru că îl ajutau pe King. Actul e datat 5 noiembrie 1967, cu doar câteva luni înainte de asasinarea lui King.

Pe 4 aprilie 1968, King este executat de un lunetist, când era în balconul motelului Lorraine, din Memphis, Tennessee. Al doilea document este o telegramă atribuită CIA, o corespondență între un biroul local al agenției și unul al FBI. Se căutau persoane care apăreau în diverse fotografii ale suspectului oribilei crime.

Ancheta criminalistică din Memphis a identificat locul de unde s-a tras, o clădire în care s-a și găsit arma crimei, un Remington, și un binoclu. Au fost prelevate amprente și a fost identificat un individ arestat în trecut de mai multe ori pentru jafuri, care o dată chiar reușise să evadeze din închisoare. Numele lui era James ar Earl Ray.

Arestarea din Londra

Ray a fost identificat și dat în urmărire. Acum se știe că a stat o perioadă în Canada și apoi a ajuns în Anglia. Obținuse un pașaport fals și spera să poată merge în Rhodezia, unde un grup de „supremațiști” albi se declaraseră independenți de Marea Britanie. Versiunea oficială spune că Ray credea că uciderea militantului de culoare îi va aduce aprecierea în țara nou—înființată.

Pe 8 iunie 1968, Ray este reținut pe aeroportul din Londra. În aceeași zi, CIA comunică intern următoarele date: „Înțeleg de la ... FBI că Ray refuză să recunoască, dar sursa... spune că FBI nu l-a interogat pe Ray pe 8 iunie și nu are planuri imediate de a o face. Totuși, reprezentanții FBI plănuiesc să meargă pe 8 iunie seara la sediul Scotland Yard, ca să examineze bagajele lui Ray. Cred că ofițerul special britanic de pe aeroport l-a recunoscut din fotografiile furnizate de FBI. Se pare că FBI crede că Ray a „navigat” prin Europa după ce ajuns aici din Toronto, pe 7 mai. FBI a urmărit recent pista că Ray încerca să își aranjeze să ajungă în Rhodezia, sperând că Regimul Smith nu va privi cu ură un om care a împușcat un negru.”

Anglia l-a extrădat rapid în SUA pe James Earl Ray. În martie 1969, este condamnat la 99 de ani de închisoare pentru uciderea lui Martin Luther King. A recunoscut crima, pentru a evita sentința cu moartea, dar apoi a cerut permanent rejudecarea cazului. A murit în 1970, fără a obține acest lucru. În jurul acestei crime sunt foarte multe scenarii. Inclusiv familia militantului nu crede că Ray este asasinul.