Fostul cabinet USL condus de Victor Ponta şi-a asumat în 2013 răspunderea în Parlament pe un proiect de descentralizare. Anumite puteri ale ministerelor, agenţiilor şi autorităţilor centrale urmau să ajungă la puternicii lideri din teritoriu, supranumiţi "baroni locali". "Cred că este o gândire comunistă să ţinem tot la Bucureşti", spunea Ponta la acea vreme, în sprijinul proiectului. Coordonatorul proiectului din partea Guvernului a fost, la acea vreme, vicepremierul Liviu Dragnea. El a spus că o descentralizare este “prima rupere reală de comunism”. Proiectul a fost declarat neconstituţional de către CCR şi a fost îngropat.

Guvernul Grindeanu pregăteşte acum o nouă descentralizare "administrativă şi financiară", afirmând că acest lucru va aduce serviciile publice "mai aproape de cetăţeni" şi banii vor fi folosiţi mai eficientMinisterul Dezvoltării condus de Sevil Shhaideh, fina lui Liviu Dragnea, a iniţiat un proiect de Hotărâre de Guvern privind descentralizarea, proiect care reia în mare parte legea elaborată de Dragnea în 2013. Dragnea şi Shhaideh sunt extrem de apropiaţi: cei doi au colaborat la ministerul Dezvoltării când Dragnea era ministru şi Shhaideh era secretar de stat. După retragerea lui Dragnea din Guvern, el a propus-o pe Shhaideh să îi ia locul. El a propus-o anul trecut să fie premier şi a fost naş/martor la nunta ei.

În varianta de descentralizare propusă de Sevil Shhaideh, autoritățile administrației publice locale vor avea noi competențe în 7 domenii: agricultură, cultură, turism, mediu, sănătate, educație – activități extrașcolare, tineret și sport. Odată cu noile competenţe vor fi transferate în teritoriu şi toate resursele umane, financiare și materiale aferente fiecărui domeniu.

NU se vor descentraliza şi rămân la centru funcţiile de inspecție și control de stat cu privire la modalitatea în care sunt respectate prevederile legale în materie de către autoritățile administrației publice locale, dar şi elaborarea și monitorizarea politicilor publice naționale, funcția de reglementare şi funcția de coordonare și îndrumare metodologică.

CE PUTERI VOR AJUNGE LA AUTORITĂŢILE LOCALE:

Agricultură:

– Direcțiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului București

– Oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene

– Filialele regionale aflate în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Cultură:

– competențele exercitate de Direcțiile județene pentru cultură și patrimoniul național, respectiv a Municipiului București;

– competențele privind: avizarea concesionării, dării în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică sau închirierii clădirilor monument istoric proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale; avizarea intervenţiilor asupra monumentelor istorice de clasă B; avizarea clasării și declasării monumentelor istorice de clasă B; avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului pentru instituirea, delimitarea şi reglementarea construirii zonelor de protecţie a monumentelor istorice de clasă B sau a zonelor construite protejate cu monumente istorice de clasă B

Turism:

– emiterea brevetului de turism;

– autorizarea, avizarea şi clasificarea în turism, competențe exercitate în prezent de către Autoritatea Naţională pentru Turism. 

Mediu:

– competențele exercitate de Agenţiile judeţene pentru protecţia mediului și a municipiului București, aflate în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului;

– competențele de realizare a lucrărilor de întreţinere şi ecologizare a plajelor turistice de către autorităţile administraţiei publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială se află.

Sănătate

– competenţele privind implementarea politicilor naţionale și reglementările în domeniul sănătății, exercitate în prezent de Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu excepția atribuțiilor de inspecție sanitară

Educaţie:

– palatele copiilor la nivelul județelor;

– cluburile copiilor la nivelul unității administrativ-teritoriale pe raza cărora se află;

– cluburile sportive școlare la nivelul unității administrativ-teritoriale pe raza cărora se află.

Tineret şi sport:

– Direcţiile judeţene pentru sport și tineret la nivelul județelor, respectiv la nivelul Municipiului București;

– centrele de agrement la nivelul județelor, respectiv la nivelul municipiului București;

– casele de cultură ale studenților la nivelul județelor, respectiv la nivelul municipiului București;

– cluburile sportive, precum și a bazelor sportive la nivelul unității administrativ-teritoriale pe raza cărora se află.