CE MÂNCĂM. Producătorii îl contrazic pe ministrul Agriculturii: „Avem excedent de lapte natural și e mai ieftin decât cel praf”
- Cristina Lica
- 23 aprilie 2012, 18:02
O mare parte din laptele vândut în magazine nu este natural, ci este produs din lapte praf, iar vina aparţine "probabil autorităţilor", a declarat luni ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, la inaugurarea sediului Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Naturale -IBA Bucureşti.
"Foarte mult din laptele pe care îl cumpărăm din magazin de fapt este făcut din lapte praf, deci nu este lapte natural. Cine poartă vina? Vina o poartă probabil autorităţile, care la ora actuală ar trebui să contureze acest proces. Poate există şi un vid legislativ pe această temă", a afirmat ministrul Fuia. Ministrul a mai spus că viitorul registru al industriilor alimentare, pentru care există un proiect de lege, îi va ajuta pe cumpărători să ştie ce pun pe masă în fiecare zi. Nonsens: laptele praf, chiar mai scump decât cel natural Reprezentanții Autorității Naționale Sanitar-Veterinare pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) sunt sceptici vizavi de declarațiile ministrului și dau asigurări că pe piață nu există lapte natural „îngroșat” cu lapte praf, aceasta fiind o practică mai veche. „Acest lucru se practica acum câțiva ani. Laptele era îmbogățit în proporție de 20-30% cu lapte praf pentru a se asigura necesarul populației. Astăzi, există destul lapte, chiar și exportăm. În plus, marii procesatori nu ar avea de ce să strice laptele, întrucât ei îl iau de la producători la prețuri foarte mici, iar laptele praf este chiar mai scump. În plus, se simte la gust”, explică Constantin Lupescu, directorul ANSVSA. Totuși, oficialul admite că legislația nu reglementează acest lucru. „Legea nu are de ce să interzică un lucru care nu se practică”, motivează Lupescu. Reacțiile producătorilor Marii procesatori dezmint faptul că ar folosi lapte praf la fabricarea laptelui pasteurizat. „Laptele nostru este colectat de la ferme autorizate, suntem o fabrică ce trebuie să folosească doar lapte conform, care este supus doar unui tratament termic care îndepărtează încărcătura bacteriană”, ne-a declarat Raluca Balotă, reprezentant Albalact.
Șeful Patronatului: ”Avem prea mult lapte, nu știm ce să facem cu el” Și reprezentanții Asociației Patronale Române din Industria Laptelui îl contrazic pe ministru: în ultimii ani a existat permanent pe piață surplus de lapte, astfel că prepararea lichidului din praf nu se justifică. Într-adevăr, în România se produce mult lapte praf, pentru că altfel laptele care rămâne nefolosit în industrie, s-ar strica și ar trebui aruncat. „Să avem pe piață lapte din lapte praf ar fi în primul rând ilegal, netehnologic și ilogic din punct de vedere economico–financiar. În România, potrivit legii, nu ai voie să folosești lapte praf reconstituit (lapte lichid produs pe bază de lapte praf) decât în perioada 1 noiembrie - 1 martie, în proporție de maxim 30% în laptele de consum. Cum în ultimii ani s-au închis fabrici și a scăzut consumul, pe fondul crizei, nu a mai fost necesară suplimentarea cu lapte praf reconstituit. Din contra, avem o problemă cu surplusul de lapte care nu poate fi folosit în producție”, a declarat Dorin Cojocaru, directorul general APRIL.
Se depozitează mult lapte praf
Acesta susține că în România se consumă cu 30% mai puțin lapte decât prevede normativul a fi procesat. „Cota de lapte a României a fost stabilită de la Bruxelles și este de 3,2 milioane de tone. Din această cantitate, 1,2 milioane de tone este destinată procesării (lapte și lactate). Din cauza crizei nu se folosește decât 70% din ea. Iar din lapele care rămâne se fac stocuri de lapte praf”, a mai explicat Cojocaru. Dacă, în mod normal, laptele praf se producea vara, când vacile dau cea mai mare cantitate de lapte, faptul că piața s-a diminuat din cauza crizei a dus la situația ca încă de luna trecută să fie trimise spre pulverizare cantități importante de lapte. Laptele natural este mai ieftin și în surplus
Laptele produs din lapte praf este mai scump decât laptele natural. Asta pentru că trebuie să treacă prin două procedee tehnologice. Pe de-o parte, e pulverizat la temperatura de peste 100 de grade C ca să devină praf. Din 10 litri de lapte integral rezultă un kilogram de lapte praf. Pe de altă parte, reconstituirea laptelui presupune un nou traseu tehnologic. Acest procedeu s-ar justifica în măsura în care ar exista o cerere de piață care să depășească cu mult producția, însă, potrivit patronatului laptelui, vânzările au scăzut cu 30%. „Oamenii nu mai cumpără, astfel că fabricile nu mai produc decât undeva la maxim 60% din capacitate, iar restul laptelui este conservat praf. Se fac stocuri de lapte praf, dar acesta nu se folosește în producerea laptelui de consum, pentru că cel natural e mult mai ieftin și este deja în surplus pe piață”, a mai punctat reprezentantul APRIL. Experții: „Laptele praf nu are aminoacizii esențiali”
Specialiștii în nutriție atrag atenția că laptele praf este sărac în nutrienți și greu digerabil. În timpul uscării laptelui, la peste 100 de grade C, se degradează aminoacizii esențiali din el. „Laptele praf nu mai are aceeași valoare biologică ca și cel fluid, degradându-se aminoacizi esențiali, în special Lizina și Cazeina. Lizina de exemplu, se distruge până în proporție de 40 la sută în urma vaporizării. Astfel laptele devine mai indigest și nesănătos și, ce e mai grav, e nehrănitor. Laptele praf e un lapte cu nutrienții degradați și cu grăsimi oxidate care devin toxice”, a explicat dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Ministrul Agriculturii a mai spus că viitorul registru al industriilor alimentare, pentru a cărui înfiinţare există un proiect de lege, îi va ajuta pe cumpărători să ştie "ce pun pe masă" în fiecare zi. CITIȚI ȘI:
- Laptele e falsificat cu apă, făină, ulei şi untură