Opinii
De la Neamul Șoimăreștilor la Neamul Jumuliților. Între frații Micula și Regele Puilor de la Vaslui stă Statul mafiot
Trăim niște povești penale care se rostogolesc peste noi ca în parodiile cinematografice cu mafioți. Cei care am dat Bacul pe bune ne amintim de romanul istoric Neamul Șoimăreștilor. Eu mi-am amintit ieri, când s-au împlinit 145 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu, autorul acestei cărți. Scriitorul ne-a zugrăvit în romanul său ca fiind un neam de oameni bravi. Azi, am devenit un neam al Jumuliților, dacă ne gândim doar la ultimele două cazuri: Jaful Micula și Regele Puilor din Vaslui.
Prima jumuleală. Am scris ani la rândul despre frații Micula, milionarii din Oradea cetățeni suedezi, care făceau presiuni asupra guvernelor României să li se restituie suma de 278 de milioane de euro. Un litigiu istoric, urmărit de noi, jurnaliștii cu niște decenii de muncă în spate. Spun asta deoarece totul a început în anul 1999. Destui ani pentru ca memoria colectivă să colapseze.
Așadar, povestea afacerilor fraților Victor și Ioan Micula a început în urmă cu 26 de ani. De atunci, ani de zile statul român s-a judecat cu patronii sucurilor orădene pe tema unui ajutor de stat acordat în anul 1999.
La putere era Guvernul condus de Radu Vasile, iar o lege democratică oferea facilități străinilor care investeau în zone desemnate drept „defavorizate”. Câți își mai amintesc de acele „zone libere” sau „defavorizate”, inventate în 1992 și prin care mulți s-au îmbogățit, devenind oameni de afaceri onorabili?
Așa s-a întâmplat cu zona minieră Ștei-Nucet, declarată zonă defavorizată. În anii 2000 au început să investească în această zonă companiile deținute de frații români, dar cu cetățenie suedeză, Victor și Ioan Micula.
Cum și-a luat avânt imperiul clădit de frații Micula
În 2002, România a încheiat un tratat bilateral pentru promovarea investițiilor cu Suedia. Cetățenilor suedezi Micula li s-a promis „anumite măsuri de protecție”. Ajutorul avea termen final în 2009. Doar că România a intrat în UE și s-a constatat că aceste modalități de ajutor nu sunt conforme cu regulamentul Uniunii Europene. În 2004 s-a stopat „protejarea” Statului și singura facilitate de care mai beneficiau suedezii Victor și Ioan Micula era scutirea la plata impozitului pe profit.
Totuși, drept despăgubiri, s-a stabilit prin instanță că România trebuie să plătească 791 de milioane de lei (178 de milioane de euro) fraților Micula, drept „prejudicii” suferite de ei pentru perioada rămasă, între 2005 și 2009. Din acest moment, începe lupta în justiție, prin tot felul de tribunale, inclusiv internaționale.
Printr-una din decizii, frații Micula au obținut sechestru pe acțiuni pe care Statul român le deținea în companii cum ar fi Compet, OMV-Petrom, Romatsa ș.a. În alt proces au obținut ca Ministerul Finanțelor să le plătească 10 milioane de euro. Guvernanții și politicienii luau act de situații, dar păreau că sunt în afara luptei. Iar afaceriștii din Oradea prosperau. Chiar și sub ochii actualului premier Ilie Bolojan, în acei ani forța județului.
S-a spus că Bolojan, primar al orașului și apoi președinte al Consiliului Județean Bihor era un apropiat al fraților Micula. Absolut firesc, dacă nu s-a dovedit că împreună ar fi făcut afaceri oneroase. Nefiresc ar fi că frații Micula și-au umplut conturile atunci când la guvernare era linia PNL, iar Ilie Bolojan, așa de intransigent cum ni se prezintă, ar fi putut să-și sfătuiască liberalii să nu cedeze ușor și să capaciteze juriști de marcă pentru lupta în justiție cu frații Micula.
Au fost publicate multe anchete de presă care evidențiau legăturile fraților Micula cu conducerea Universității din Oradea, iar de aici și apropierile cu generalul SRI Florian Coldea și cu Laura Codruța Kovesi, care și-au susținut doctoratul la această unitate de învățământ. Cei doi, șefii Binomului, cu siguranță știau de litigiile afaceriștilor cu Statul roman, dar instituțiile lor n-au acționat în niciun fel.
Ludovic Orban și Florin Cîțu s-au speriat și au plătit
O să vedeți cum aleșii noștri au păzit avuția Statului. Prima atenționare a venit de la Comisia Europeană în 30 martie 2015. Era favorabilă Statului român. „Reclamanții (frații Micula) sunt răspunzători în solidar pentru rambursarea ajutorului de stat primit”, transmitea Comisia Europeană. Deci era de bine, s-au gândit premierii din acea vreme, Victor Ponta și Dacian Cioloș. Și au lăsat timpul să curgă.
Victor și Ioan Micula au patinat însă mai departe pe pista juridică, astfel că în 2019, Tribunalul UE a anulat decizia anterioară și a hotărât ca statul român trebuie să plătească daune fraților Micula, oameni de afaceri suedezi. Aceștia au declanșat executarea silită și au reușit să pună sechestru pe conturile celor mai importante companii.
Din nou întreb: Guvernul nu găsea, în toată România, niște juriști și avocați capabili care să găsească soluții pentru evitarea acestei situații?
Atunci când am fost informați, în decembrie 2019, că Romatsa s-a trezit cu conturile blocate, s-a zis și că frații Micula trebuie să primească 278 de milioane de euro (900 de milioane de lei). În ședința de guvern, premierul Ludovic Orban și Florin Cîțu, ministrul de Finanțe au decis ca plata către frații Micula să se facă din Fondul de rezervă.
„Circa 200 de milioane de euro au fost deja virate în conturile fraților Micula, ca urmare a procesului pierdut de statul roman”, ne-a anunțat ministrul Cîțu. Ne-a și spus de ce: de frică pentru blocajul de la Romatsa și pentru că n-ar mai fi fost fonduri pentru primării.
Ar mai fi de adăugat că, dacă din 2005 și până la sărbătorile de Crăciun din 2019, guvernele României nu găsiseră soluții să scape de pretențiile fraților Micula, aceștia n-au avut frâne puse în dezvoltarea afacerilor cu sucuri, apă îmbuteliată și mâncare. Până și problemele penale ale lui Victoraș Micula, fiul lui Victor, s-au rezolvat. Doar niște polițiști bihoreni au tras ponoasele că l-au ajutat pe juniorul-infractor, au făcut arest sau au rămas fără serviciu.
Afaceriștii Micula, ultima lovitură dată Statului
Există toate premisele că frații Micula știau că trăiesc și se dezvoltă într-un Stat mafiot. De aceea și-au gândit din timp ultima mutare. La ea au ajuns, în sfârșit, și procurorii acum două zile.
În ianuarie 2022, Curtea de Justiţie a UE a anulat decizia prin care patronii European Drinks obţineau despăgubiri de 278 de milioane de euro, bani achitați deja de Ludovic Orban și Florin Cîțu, și a decis rejudecarea la Tribunalul UE. De data aceasta am avut tot sprijinul de la Bruxelles dar și o reprezentare avocațială, astfel că procesul a fost pierdut de patronii din Oradea.
Și, marți, au venit pechezițiile cu polițiști și jandarmi, vreo 78 în mai multe județe din țară, precum și devoalarea procurorilor despre schema pe care au pus-o la cale frații Victor și Ioan Micula.
Conform acestei scheme, mai multe firme din grupul European Food & Drinks, controlat de cei doi milionari, au scos din patrimoniul lor bunuri de mare valoare - terenuri, hale, clădiri de producție, utilaje și alte echipamente - evaluate la aproximativ 163 milioane lei, activele fiind mutate prin vânzări directe, compensări de creanțe greu de justificat, către alte societăți aflate, în realitate, tot sub controlul acelorași proprietari. Asta e doar o primă fază a anchetei.
Prin această manevră, statul a rămas cu șanse reduse și mult îngreunate de a mai recupera sumele impuse prin deciziile europene. În schimb, fraţii Micula și-ar fi putut continua activitatea prin celelalte firme, neatinse de obligațiile de plată.
Nu știu cine vrea să scape acum de frații Micula, dar ancheta declanșată după 20 de ani de afaceri enorm de bănoase ale magnaților orădeni și un lanț relațional la nivel politic pare o dezlegarea a zăgazurilor unor instituții. Care? Nu știm. Dar amestecați în hârdău sunt, la acest moment, și premierul Bolojan, Ludovic Orban – consilierul președintelui Nicușor Dan, veșnicul protector Florian Coldea, fostul ministru de Finanțe, Florian Cîțu.
Regele Puilor și Rețeaua Rezerviștilor
Jumuleala 2. Mihail Sadoveanu nu și-ar fi putut închipui o poveste ca la Vaslui, cu buzdugan trimis fix în porțile Palatului Victoria. Poate Caragiale, tăticul lui Cațavencu și Agamiță Dan danache!
Citind stenogramele unei „teribile” anchete a procurorilor DNA Iași și analizând puțin persoanjele apărute ieri în spațiul public am senzația că ni s-a servit (deocamdată) schița unui scenariu prost. De aceea îmi rezerv o pauză de informare mai aprofundată, fiindcă probele sunt… vorbe. Cele mai multe spuse la telefon.
Deci, avem o ancheta deschisă de DNA Iași. Personaj principal – Fănel Bogoș, patronul unor ferme avicole din Vaslui care livrează sute de milioane de carne de pui și tot atâtea ouă. E Regele Puilor, după cifra de afaceri de peste 400 de milioane de lei anual.
Anul trecut, la una din fermele avicole a fost descoperit un focar de Salmonella. L-a descoperit DSVSA, al cărei șef se spune că este cumătrul lui Bogoș, un apropiat al familiei fiindcă îi botezase un copil.
„Eu până acuma n-am avut probleme, dar acuma de când cu cumătrul ăsta (n.r. Directorul DSVSA Vaslui), cu boul ăsta de cumătru și cu președintele, trebuie să mă duc pe ... pe corupție la nivel înalt!”, spune Fănel Bogoș într-o interceptare telefonică.
De la ceva s-au luat la harță, fiindcă cumătrul de la DSVSA a refuzat să aprobe dosarul de despăgubire, în valoare de 13 milioane de lei.
Bogoș a început să caute ajutor la oameni cărora le dăduse tot felul de șpăgi, după cum a afirmat. Astfel a ajuns la persoane din sfera politicului, a serviciilor și a afacerilor. Ba, prin unii din ei, a fost primit chiar și în biroul premierului Ilie Bolojan căruia i-a cerut schimbarea din funcție a cumătrului Mihai Ponea, care-l șicanează.
- Nicolae Iana, general SIE în rezervă, 75 de ani, trecut în rezervă în 2003
- Vasile Doană, fost procuror militar DNA
- doi foști ofițeri SRI
- Cristian Bălan, un intermediar băgat și în cazul Aeroportului Otopeni
- Mihai Barbu, președintele PNL Vaslui – la domiciliul căruia, potrivit surselor, s-au efectuat percheziții
Miza lui Fănel Bogoș, pentru care anul trecut zice că a dat o șpagă de 500 de mii de euro, iar acum, ca să intre la premier, plătise 1,5 milioane de euro: „deblocarea” vânzărilor de pui, recuperarea pagubei de anul trecut și schimbarea din funcție a lui Ponea.
Călin Georgescu a fost și el introdus în povestea lui Fănel, Regele Puilor. Cică, prin rețeaua de rezerviști . Generalul Iana ar fi apropiat de Georgescu, de Vîntu și de agenți ruși. Povestea e că i-ar fi găsit lui Călin Georgescu un serviciu în Viena și așa îl extrăgeau din țară. De parcă judecătorii i-ar fi ridicat lui Georgescu controlul judiciar ca să se ducă pro-rusul la muncă în Austria! Glume de autobază.
Când am citit în stenograme că se vorbea și de cum îl schimbă una-două pe procurorul Marius Voineag, șeful DNA, mi-am zis: Gata, să ne calmăm și să așteptăm episoadele următoare livrate de procurorii DNA Iași! Dacă va fi tot pe vorbe, rămânem doar la faptă: premierul Bolojan l-a primit pe Fănel Regele Puilor să discute despre „bube-n cap”.
