De la București la Bruxelles, bătălia pentru putere. Dan Andronic și invitații EVZ, despre interesele de partid

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Dan Andronic, Doina Gradea, Bogdan Comaroni și Octavian Hoandră au discutat, în ediția de azi abpodcastului EVZ, despre relația dintre politica românească și instituțiile europene. Discuția a pornit de la scandalul funcțiilor din Parlament și de la acuzațiile potrivit cărora interesele politice ar ajunge să fie puse înaintea interesului național. Cei patru au discutat și despre situațiile în care politicienii români caută sprijin sau validare în exterior, în timp ce în țară își dispută pozițiile și influența.

Luptele pentru putere din România ajung la Bruxelles. Politicienii, acuzați că  nu acționează în interesul românilor

Octavian Hoandră a susținut că o parte dintre actorii ajunși în politică provin din zona organizațiilor neguvernamentale și că această evoluție ar fi contribuit, în opinia sa, la slăbirea clasei politice tradiționale.

„Așa am ajuns cu politica asta. De acum un ONG cu 10% conduce România”, a afirmat Hoandră, susținând că anumite rețele de influență ar fi ajuns să aibă conexiuni în mai multe partide.

El a legat această situație și de apariția unor politicieni fără experiență pe scena politică.

„Noi de asta datorăm căderea politicii, că au venit neaveniți în politică fără specializare. (…) Nu specialiști din nimic”, a spus Octavian Hoandră.

Podcast Dan Andronic, Doina Gradea. Sursa foto: Captură video

Dan Andronic pune sub lupă mecanismele europene de control și verificare

Dan Andronic a dus discuția către modul în care România a apelat, de-a lungul timpului, la mecanisme europene de control și verificare.

„N-am mai avut situații de-astea când politicienii din România se duceau la Înalta Poartă”, a spus Andronic, amintind apoi de perioada în care România se afla sub Mecanismul de Cooperare și Verificare.

Jurnalistul a susținut că existența MCV a fost, în parte, rezultatul unei solicitări venite chiar din România.

„Mecanismul de cooperare și verificare, absolut ilegal și inutil, ca o sabie a lui Damocles deasupra capului. Pentru că așa s-a cerut de la București, nu pentru că a avut Bruxelles-ul, pentru că am insistat noi. Pe ideea: «Bă, noi nu suntem în stare, da? Luați voi bățul, că de morcov n-avem nevoie. Oricum, morcovul facem altceva. Dați-ne cu bățul»”, a afirmat Dan Andronic.

Discuția a fost legată de acuzațiile potrivit cărora o parte dintre politicienii români ar prefera să apeleze la instituții externe pentru a-și rezolva conflictele interne.

Bogdan Comaroni vorbește despre pierderea capacității de protest

Bogdan Comaroni a mutat discuția către societate și către ceea ce consideră a fi dispariția protestului public spontan.

„Noi astăzi, dacă vrei să completezi când ți-am zis că nimic nu merge bine în România, bă, nu merge bine nici reacția populară, adică nu merge bine momentul în care poporul ar trebui să reacționeze”, a spus Comaroni.

El a susținut că protestele și manifestațiile publice ar fi ajuns să fie fragmentate și, în anumite situații, manipulate.

„România deliberat a fost condusă într-o situație încât de unde reacția publică, adică celebrele demonstrații, meeting-uri și tot, au fost la un dat confiscate și manipulate, duse în acel sistem de inginerie socială”, a afirmat acesta.

Comaroni a făcut referire și la rețelele sociale, despre care consideră că au devenit locul în care nemulțumirea oamenilor se consumă fără să se transforme neapărat într-o acțiune publică.

„Prin această inginerie socială prin care cea mai mare parte din zona noastră care mai avem încă reacțiune sunt ținuți în rețele sociale și acolo sunt învrăjbiți și se omoară”, a spus Bogdan Comaroni.

Revolta, consumată în mediul online

Dan Andronic a sintetizat această idee printr-o observație despre modul în care rețelele sociale absorb nemulțumirea publică.

„Și acolo își consumă revolta”, a spus Dan Andronic.

Comaroni a continuat argumentul, susținând că utilizatorii ajung să aibă impresia că participă la o luptă politică, fără ca aceasta să producă neapărat consecințe în lumea reală.

„Toți luptă, sunt ceva și când te zici «Bă, mânca-v-aș, vă iau ăștia țara, vă iau banii, vă bagă în criză, vă nenorocesc, vă fac nu știu ce», nu există reacție publică”, a afirmat el.

Potrivit lui Comaroni, această situație este diferită de protestele sindicale sau de acțiunile organizate de partide.

„Vorbesc de momentul democrației de bază, când tu vii și îți exprimi protestul față de ce fac”, a precizat acesta.

Doina Gradea a considerat că pentru mobilizarea oamenilor este nevoie de lideri capabili să coaguleze nemulțumirea publică.

„Ca să aduni oamenii, trebuie să-i coagulezi și trebuie să-ți apară niște mesia, niște lideri care sunt coordonați întotdeauna”, a afirmat Gradea.

Întrebată de Dan Andronic dacă îl consideră pe Călin Georgescu un astfel de lider, Doina Gradea a răspuns afirmativ și a explicat că, din perspectiva experienței sale în televiziune, acesta are o capacitate importantă de a atrage public.

„Acum îți vorbesc din punctul de vedere al omului de televiziune, trece sticla, o trece bine de tot. Și este omul care face cel mai mare rating pe TV sau viewership, vizualizări când apare undeva”, a spus Gradea.

Ea a afirmat că fenomenul este diferit în cazul altor politicieni și a indicat discursul antisistem drept unul dintre motivele pentru care anumite persoane politice atrag atenția publicului.

Dan Andronic: „Întotdeauna a fost manipulare”

Jurnalistul EVZ Dan Andronic  a introdus însă o nuanță importantă în discuție, spunând că manipularea politică nu este un fenomen nou.

„Întotdeauna a fost manipulare. Că a fost manipulare prin televiziune, că a fost manipulare prin presa scrisă, că a fost manipulare… Întotdeauna există”, a afirmat el.

Diferența, potrivit lui Andronic, este reprezentată de amploarea actuală a rețelelor sociale.

„Problema, dacă vreți, este că la ora actuală, mijloacele de diseminare a unui mesaj, mă refer la rețelele sociale, ating o masă uriașă de oameni. Și există modalități prin care poți păcăli algoritmii în așa fel încât să ajungi la foarte mulți oameni cu un mesaj, ceea ce înainte nu prea puteai”, a explicat jurnalistul.

El a mai spus că platformele sociale funcționează într-o zonă dificil de controlat.

„Rețelele sociale, la ora actuală, sunt așa, un fel de no man’s land. Nici n-ai cum să le controlezi”, a declarat Dan Andronic.

Cunoscutul jurnalist a vorbit și despre modul în care funcționează distribuirea conținutului online.

„Algoritmii, din ce am văzut, întotdeauna favorizează controversa, favorizează discursul care provoacă reacții. Ura, în general, că discursul pozitiv nu prea l-am văzut. Eu am încercat, de exemplu, cu discurs pozitiv. Nu merge. Nu merge decât ăla negativ. Deci dacă nu spui «Băi, nenorociților, de ce ne furați?» și după aia spui ce vrei tu, nu funcționează”, a afirmat Dan Andronic.