Ziua Muncii este sărbătorită de întreaga planetă în fiecare an pe data de 1 mai. Această sărbătoare și-a pierdut din semnificație de-a lungul anilor. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri ale românilor cu ocazia acestei zile este de a combina micii cu berea.
Ziua de 1 Mai a rămas un eveniment unic la nivel global. Sărbătoarea a fost inițial o comemorare a grevei generale de la Chicago și ulterior a devenit o ziua în care este aniversată această mișcare muncitorească. În urma manifestațiilor din industria construcțiilor, programul de ore muncite a fost redus la opt ore. Cele mai multe state din Europa de Vest au ajuns să sărbătorească această zi drept una de concediu.
Această zi a fost celebrată în România, de-a lungul perioadei comuniste, cu parada propagandistice. Este important de precizat că ziua de 1 mai avea cu totul altă însemnătate în trecut. Această zi semnifica începutul primăverii și își are originile în tradițiile păgâne. Sărbătoarea mai era cunoscută și sub numele de „ziua pelinului” sau „ziua bețivului”.
Oamenii care locuiau la sate făceau tot felul de ritualuri magice pentru fertilitatea pământului și belșugul producției. Cele mai multe evenimente erau închinate lui Arminden, o divinitate a vegetației. În plus, ziua de 1 mai era cunoscută și sub denumirea de „Armindeni”, un pom curățat de crengi și împodobit cu flori și spice de grâu, folosit pentru a proteja casele și familiile. Crengile erau puse la ușa fetelor nemăritate, iar unele persoane purtau frunze de pelin pentru a fi feriți de duhuri rele.
Ne puteți urmări și pe Google News
Ce se mânca, în trecut, de Ziua Muncii
Tot în această zi avea loc și „băutul mărțișorului”. Este vorba de o petrecere câmpenească, unde invitații mâncau miel fript și beau vin pelin pentru sănătate. Tradiția spune că armindeniul se lasă în fața casei până când grâul nou este măcinat, iar atunci când se face prima pâine, acesta este tăiat și se face foc cu el. Cele mai multe obiceiuri erau dedicate pământului, dar și înmulțirii cirezilor pentru ca oamenii să fie sănătoși la începutul verii. În plus, pelinul cules în ziua de 1 mai era considerat un leac pentru vindecarea diverselor boli și afecțiuni fizice.
Această sărbătoare mai era numită în unele zone ale României și „ziua înecaților”. Tradiția spune că dacă de 1 mai se aprinde o lumânare în cimitir sau pe malul lacului, spiritele celor înecați fără voie ies la suprafață. Un alt obicei este de a purta pelin pentru a fi protejat de purici. O altă denumire a acestei sărbători este și „Ziua bețivului” pentru că muncitorii se puteau relaxa la un pahar de vin sau bere și un grătar copios alături de familie. Acesta este unul dintre motivele pentru care românii au ales să sărbătorească ziua de 1 Mai cu mici și bere, potrivit Ziarulunirea.ro.
Recomandările noastre
