De ce a cerut Ilie Bolojan, în 2012, orădenilor să voteze pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Îl considera scandalagiu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Vara anului 2012 a marcat una dintre cele mai acute crize politice din istoria recentă a României, culminând cu referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Pe plan local, liderii politici au încercat să traducă această miză de la nivel înalt. Un exemplu clasic de echilibristică politică l-a oferit Ilie Bolojan, pe atunci primar al municipiului Oradea, ale cărui argumente din epocă arată clar cum a legat demiterea șefului statului de interesele directe ale orădenilor.

Într-un interviu acordat presei locale în iulie 2012, Bolojan a structurat justificarea votului pentru demitere pe două paliere mari: cel de cetățean al României și cel de locuitor al Oradiei.

Nu a prea avut succes. În 2012, prezența înregistrată la urne a fost de 46,24%, au votat 8.459.053 de români din totalul de peste 18,2 milioane înscriși pe liste, pragul minim nefiind astfel atins, iar Traian Băsescu s-a reîntors la Palatul Cotroceni.

Bolojan, stoparea „dihoniei” și nevoia de stabilitate economică

În contextul crizei economice globale care încă afecta puternic România, Ilie Bolojan argumenta că menținerea lui Traian Băsescu la Cotroceni ar fi garantat un blocaj instituțional permanent. În viziunea sa, soluția pentru ca efectele crizei asupra populației să fie minime era o conducere unitară și politici economice coerente.

Reguli noi pentru vânzarea mașinilor second-hand. Ce verificări ar putea deveni obligatorii

Abir-Qesheth, o tradiție evreiască veche de mii de ani, readusă la viață. Intră sau nu la arte marțiale?

„Dacă președintele Traian Băsescu rămâne în funcție [...] ce ne poate aștepta decât o nouă perioadă de dihonie, de scandaluri?! Asta este o realitate. Asta ține de structura lui și de ceea ce s-a întâmplat până acuma. Asta în mod clar nu face bine cetățenilor români”, mărturisea Bolojan.

Pentru primarul de atunci, invalidarea referendumului însemna instabilitate, un element pe care îl considera un „motiv rațional” pentru ca orice român să voteze demiterea.

Ilie Bolojan, în 2012, primar al Oradei. sursa: presa locală

Scurtcircuitarea investițiilor guvernamentale

Dincolo de discursul politic macro, argumentul forte al lui Ilie Bolojan s-a îndreptat direct către buzunarul și infrastructura orașului pe care îl conducea. El a separat discuția de „politică” și a mutat-o strict în zona de administrare, acuzând guvernările anterioare, apropiate de Traian Băsescu, că au pedepsit Oradea din rațiuni strict politice.

Bolojan a oferit două exemple extrem de concrete de investiții pe care municipiul le pierduse în favoarea unor localități rurale sau a unor primării considerate „prietene” regimului de la București: Oradea avea 125 de apartamente ANL proiectate și spațiul alocat pe Calea Aradului, însă guvernul central nu a direcționat fonduri către ele.

În schimb, banii au mers către blocuri construite în zone rurale precum Șimian, Mișca sau Sălard, blocuri care, conform edilului, au rămas goale deoarece localitățile nu aveau utilități, iar tinerii nu doreau să se mute acolo.

Primăria Oradea solicitase fonduri și pusese la dispoziție teren lângă Lotus pentru o sală de sport necesară Liceului „Onisifor Ghibu”, o unitate de învățământ foarte mare, dar cu o sală mică. Fondurile guvernamentale au fost însă redirecționate către localități precum Buntești, Petrani sau Holod, zone unde școlile se închideau sau populația tânără era în scădere accentuată.

Liderii USL, Crin Antonescu și Victor Ponta. Sursa foto. EVZ

Un guvern garantat de Ponta-Antonescu, debloca proiectelor locale

Miza finală a orădenilor în acest conflict național era, în logica prezentată de Ilie Bolojan, una de pragmatism financiar. Acesta susținea deschis că un guvern format din Uniunea Social-Liberală (USL) ar fi ajutat direct administrația din Oradea să pună în practică proiectele locale mult mai repede și în număr mai mare.

„Acestea sunt exemple că Oradea a fost privată în acești ani de niște investiții guvernamentale care se justificau. Nu trebuiau să ne facă favoruri, era logic să le facă aici și nu în altă parte”, puncta primarul în Jurnal Bihorean.

Cifrele oficiale înregistrate în județul Bihor

Prezența la vot a fost sub pragul necesar: 39,63%. Adică din totalul de 503.719 cetățeni cu drept de vot înscriși pe liste, s-au prezentat la urne 199.645 de bihoreni. Județul s-a situat astfel sub media națională de 46,24%.

Voturi „DA” (pentru demitere): 79,53% (155.772 de voturi).

Voturi „NU” (împotriva demiterii): 18,52% (36.275 de voturi).

De ce nu s-a atins cvorumul în Oradea

Deși administrația locală condusă de Ilie Bolojan și structurile USL au încercat o mobilizare puternică în zilele premergătoare scrutinului, inclusiv prin mitingul organizat în Parcarea Independenței cu participarea lui Victor Ponta și Crin Antonescu, absenteismul a fost ridicat.

Pe de o parte, a contat apatia electorală din marile medii urbane în plină vară, iar pe de altă parte, comunitatea maghiară locală, reprezentată politic de UDMR, a urmat în mare parte recomandarea de neparticipare sau boicotare a referendumului, fapt care a scăzut drastic procentul de prezență în Oradea și în localitățile limitrofe din Bihor.