ANAF a pus sechestru asigurator pe câteva terenuri şi instalaţii ale Rompetrol Rafinare, precum şi asupra participaţiilor în filialele sale. Motivul acţiunii este datoria de circa 600 de milioane de dolari pe care Grupul Rompetrol o are către stat şi care a fost achitată doar parţial.
Citiţi AICI de ce a pus Fiscul sechestru pe Rompetrol Rafinare
Istoria obligaţiunilor pe care statul român le deţine la Rompetrol Rafinare Constanţa a început pe 30 septembrie 2003. Atunci, guvernul condus de Adrian Năstase a decis conversia datoriilor acumulate de compania numită la acel moment Petromidia, în valoare de 2,1 miliarde de lei (peste 500 de milioane de euro) în obligaţiuni cu o scadenţă de şapte ani.
Ordonanţa emisă de executivul din acea perioadă, urmată de legea din 2005 ofereau mai multe avantaje companiei deţinute de Dinu Patriciu. Spre exemplu, a fost prevăzută posibilitatea ca obligaţiunile să fie convertite în acţiuni. Statul însă a ajuns în dificultate când a venit momentul recuperării creanţei. Asta cu atât mai mult cu cât negociază în prezent cu un alt proprietar.
În urmă cu trei ani, în septembrie 2007, Patriciu a vândut pachetul majoritar de 75% din acţiunile Rompetrol către KazMunaiGaz. Anul trecut, şi restul de un sfert din titlurile companiei au trecut la kazahi.
Angajamente neonorate
Omul de afaceri a cumpărat rafinăria Petromidia în anul 2000, cu numai 50 de milioane de dolari. Asta deşi valoarea acesteia se cifra la 700-800 de milioane de dolari, potrivit lui Radu Sârbu, preşedintele de la acel moment al Fondului Proprietăţii de Stat (FPS). Patriciu a beneficiat de acest preţ după ce s-a angajat să plătească restanţele către stat. Dar iată că, nici la zece ani de la trecerea companiei în proprietate privată, datoriile nu au fost plătite.
Ministrul finanţelor de atunci, Mihai Tănăsescu, a explicat, pentru EVZ, că soluţia transformării datoriilor în obligaţiuni a fost selectată din mai multe variante de lucru, printre care şi transformarea în acţiuni sau chiar închiderea companiei. "Problema e în 2007, când i s-a admis să nu mai fie supravegheată de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi i s-a dat voie să se vândă", a completat Tănăsescu.
Ordonanţa a devenit lege în 2005, când a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. Iar în 2007, în timpul mandatului lui Călin Popescu-Tăriceanu, Patriciu a obţinut şi permisiunea de a vinde Petromidia. La privatizare, compania a primit o serie de facilităţi, care nu sunt cunoscute. Potrivit lui Radu Sârbu, probabil a fost vorba de eşalonarea datoriilor şi ştergerea penalităţilor. (A contribuit Teodora Vasâlca)
Recomandările noastre
