Datoriile la întreținere după moartea proprietarului. Toate regulile despre plata la bloc
- Maria Dima
- 10 august 2026, 07:03
Sursa foto: Arhiva EVZ
- Întreținerea se plătește lunar, nu o dată pe an
- Datoriile nu dispar dacă proprietarul a decedat
- Cine plătește reparația terasei blocului
- Primăria nu poate anula deciziile asociației
- Administratorul nu decide singur ce lucrări se fac
- Contestarea întreținerii nu înseamnă automat refacerea listei
- Cine plătește reparația coloanei de apă
- Centrala de apartament nu elimină toate cheltuielile comune
- Președintele asociației poate fi plătit
- De ce apare diferența la consumul de apă
Întreținerea se plătește o dată pe an, terasa trebuie reparată doar de proprietarii de la ultimul etaj, iar administratorul poate decide lucrările din bloc. Sunt doar câteva dintre ideile care circulă frecvent între proprietarii de apartamente. În realitate, multe dintre aceste afirmații nu corespund regulilor prevăzute de lege. Avocatul Gelu Pușcaș explică 10 dintre cele mai întâlnite mituri despre viața la bloc și obligațiile proprietarilor.
Întreținerea se plătește lunar, nu o dată pe an
Una dintre ideile întâlnite frecvent este aceea că întreținerea se achită o singură dată pe an. Potrivit avocatului Gelu Pușcaș, această interpretare este greșită.
Cheltuielile de întreținere se achită lunar, în termenul de scadență prevăzut pe listele de plată și în integralitate.
De aici apar uneori și conflicte între proprietari și asociațiile de proprietari, mai ales atunci când pe lista de plată sunt trecute penalități pentru întârziere. Proprietarul care consideră că întreținerea poate fi achitată anual riscă să acumuleze datorii, penalități și, în anumite situații, chiar cheltuieli de judecată dacă debitul ajunge în instanță.
Datoriile nu dispar dacă proprietarul a decedat
O altă idee răspândită este că restanțele la întreținere nu mai pot fi recuperate după decesul proprietarului.
Avocatul Gelu Pușcaș, de la Consultanță Asociații de Proprietari, explică faptul că asociația de proprietari are la dispoziție proceduri pentru recuperarea acestor sume. Poate solicita deschiderea procedurii succesorale sau poate demara procedura succesiunii vacante, în condițiile prevăzute de lege.
Prin urmare, președintele asociației nu poate considera că nu mai există nicio soluție pentru recuperarea datoriei doar pentru că proprietarul a decedat. Procedura poate fi costisitoare și poate necesita timp, însă poate duce în final la recuperarea sumelor datorate.
Cine plătește reparația terasei blocului
Un alt mit întâlnit în blocuri este că terasa trebuie reparată exclusiv de proprietarii apartamentelor situate la ultimul etaj.
Potrivit avocatului, nu există o asemenea regulă. Terasa este parte comună, iar cheltuielile pentru repararea acesteia se suportă de proprietari în funcție de cota-parte indiviză deținută din proprietatea comună.
Cota-parte este prevăzută în actul de proprietate pentru apartament, boxă sau loc de parcare și este utilizată pentru stabilirea obligației de plată aferente proprietății comune.
Astfel, faptul că un apartament se află la parter sau la un etaj inferior nu înseamnă că proprietarul este scutit de contribuția la lucrările care privesc terasa blocului.
Primăria nu poate anula deciziile asociației
Există și situații în care proprietarii consideră că primăria poate anula o hotărâre sau un alt act emis de asociația de proprietari.
Avocatul Gelu Pușcaș atrage atenția că, potrivit articolului 10 din Legea nr. 196/2018, autoritatea administrației publice locale are atribuții de îndrumare și control, însă nu este instanță de judecată.
Primăria nu poate dispune anularea unui act emis de asociație și nici nu poate obliga președintele, comitetul executiv, cenzorul sau administratorul să facă ori să nu facă un anumit lucru. În limitele competențelor legale, poate constata contravenții și poate aplica sancțiuni.
Anularea, în tot sau în parte, a unui act al asociației poate fi dispusă de instanța de judecată.
Administratorul nu decide singur ce lucrări se fac
Administratorul este confundat uneori cu persoana care conduce efectiv asociația și poate decide lucrările necesare în bloc.
Potrivit avocatului, administratorul nu este însă organ de conducere al asociației și nu poate decide singur cum sunt cheltuiți banii proprietarilor.
În lipsa unui mandat clar acordat de adunarea generală, administratorul nu poate negocia și contracta în nume propriu lucrări pentru acoperiș sau terasă, schimbarea țevilor ori montarea unor repartitoare și nici nu poate introduce unilateral în lista de plată sume reprezentând astfel de fonduri.
Deciziile privind lucrările și cheltuielile care intră în competența proprietarilor aparțin adunării generale.
Contestarea întreținerii nu înseamnă automat refacerea listei

Facturi. Sursa foto: Freepik
Un proprietar care contestălista de plată nu poate considera automat că asociația este obligată să refacă întreaga listă.
Potrivit explicațiilor avocatului Gelu Pușcaș, asociația poate răspunde solicitării în termeni simpli, fără să fie obligată să formuleze un răspuns cu argumentație juridică sau contabilă. Unele asociații pot alege chiar să nu răspundă.
Există însă posibilitatea ca asociația să verifice situația și să facă eventualele corecții. Potrivit explicațiilor oferite de avocat, termenul avut la dispoziție este de 30 de zile, respectiv până la lista aferentă lunii următoare, iar efectuarea corecțiilor reprezintă o posibilitate, nu o obligație automată.
Cine plătește reparația coloanei de apă
Coloanele verticale de apă care deservesc un tronson sau mai multe apartamente sunt părți comune ale imobilului.
În consecință, susține avocatul, costurile pentru repararea lor nu sunt suportate doar de proprietarii apartamentelor deservite direct sau de cei de pe o anumită scară ori de la un anumit etaj. Cheltuiala se repartizează tuturor proprietarilor, proporțional cu cota-parte indiviză, atunci când este vorba despre o parte comună.
De exemplu, dacă o conductă de alimentare cu apă de la scara 1 se sparge, iar reparația costă 1.000 de lei, suma poate fi repartizată tuturor proprietarilor din asociație, potrivit cotei-părți. În acest caz, la cheltuială poate contribui inclusiv proprietarul unui apartament de la scara 3, aflat la etajul 10.
Centrala de apartament nu elimină toate cheltuielile comune
Montarea unei centrale termice proprii nu înseamnă că proprietarul este scutit de toate costurile legate de instalațiile comune ale blocului.
Potrivit avocatului Gelu Pușcaș, proprietarul care are centrală de apartament suportă în continuare partea care îi revine din cheltuielile pentru încălzirea părților comune și pentru reparațiile instalațiilor comune, precum țevile de apă rece sau conductele de gaze.
Principiul este că renunțarea la folosința unei părți comune nu înlătură obligația proprietarului de a suporta partea care îi revine din cheltuielile aferente acesteia.
Președintele asociației poate fi plătit
Și ideea potrivit căreia președintele asociației trebuie să lucreze gratuit este, potrivit avocatului, un alt mit.
Președintele poate desfășura activitatea fără remunerație, dacă aceasta este alegerea sa. Legea permite însă stabilirea unei indemnizații lunare pentru activitatea prestată.
Remunerația poate exista, în condițiile stabilite de lege și de proprietari, și pentru membrii comitetului executiv, administrator sau cenzor. Indemnizațiile și costurile aferente serviciilor de administrare, mentenanță și altor servicii sunt stabilite prin hotărârea adunării generale.
De ce apare diferența la consumul de apă

. Sursa foto: Freepik
O altă situație care generează frecvent suspiciuni este diferența dintre consumul de apă declarat de proprietar și suma trecută pe lista de plată.
Avocatul Gelu Pușcaș explică faptul că administratorul nu „fură apă” atunci când valoarea din lista de plată este mai mare decât cea calculată strict după consumul individual declarat.
Factura furnizorului trebuie repartizată, iar totalul consumurilor individuale declarate sau înregistrate de proprietari nu este întotdeauna identic cu consumul indicat de furnizor. Diferența trebuie, la rândul ei, recuperată și repartizată potrivit regulilor aplicabile.
Astfel, dacă un proprietar declară un consum de 3 metri cubi de apă, dar în lista de plată apare o sumă mai mare decât cea rezultată exclusiv din acest consum, diferența poate proveni și din aceste pierderi sau, mai exact, diferențe între consumurile individuale și consumul înregistrat de furnizor.
Prin urmare, faptul că o sumă din lista de întreținere nu este înțeleasă de proprietar nu înseamnă automat că ea reprezintă un furt. Înainte de a trage o astfel de concluzie, trebuie verificat modul în care a fost calculată și repartizată cheltuiala.