Sistemul de formare profesională va fi evaluat după rata de plasare şi ascensiunea în carieră a angajaţilor.

Numărul de şomeri care s-au angajat după absolvirea cursurilor, dar şi felul în care l-au propulsat pe un angajat în compania în care lucrează vor fi două dintre cele mai importante criterii de calitate pe care toţi furnizorii de cursuri de formare profesională continuă - de la şcoli, la firme care oferă cursuri de calificare - vor fi nevoiţi să le respecte.

Aşa prevede recomandarea Parlamentului European. Bazele acestui sistem impus de UE, ce ar trebui structurat de România până în iunie 2011, au fost puse prin proiectul CALISIS, cofinanţat din fonduri structurale.

"Oficialii UE au constatat că actualele cursuri de formare profesională nu pregătesc forţa de muncă adaptată la cerinţele pieţei muncii. Proiectul CALISIS creează sistemul de asigurare şi management al calităţii", spune profesor Ion Hohan, unul dintre coordonatorii proiectului, ce se va încheia în 2012.

Hohan a explicat că în acest "calcul" intră toţi actorii din domeniu: şcolile, centrele de formare, evaluatorii, formatorii, profesorii, care vor trebui să aibă "performanţe demonstrabile", adică să creeze competenţe cerute de piaţa muncii. Aceştia vor fi evaluaţi şi certificaţi pentru a putea intra în registrul furnizorilor autorizaţi. Un criteriu important va fi şi cât de mulţumiţi sunt cursanţii şi angajatorii de ca li tăţile dobândite.

Piaţă dezvoltată haotic

"Se va măsura calitatea furnizorului, iar cele mai importante criterii sunt rata de angajabilitate - numărul şomerilor care s-au angajat, dar şi destinaţia absolvenţilor după terminarea programului de absolvire - dacă a fost promovat în companie sau şi-a găsit un job mai bun. Toate acestea vor trebui făcute publice de furnizor", a mai spus Hohan.

Asta pentru că, susţine Adrian Bodonea, expert în cadrul proiectului, "firmele de formare profesională trebuie să-şi adapteze programele cerinţelor pieţei muncii, ceea ce până acum nu prea s-a întâmplat".

De altfel, şi directorul general al Secretariatului tehnic din cadrul Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA), Felicia Ana Zarojanu, spune că "piaţa autohtonă a formării profesionale s-a dezvoltat haotic până acum".

În plus, salariaţii îşi plătesc de obicei din propriul buzunar cursurile, în loc să fie un serviciu gratuit pentru a impulsiona calificarea înaltă. "Statul nu s-a implicat foarte mult, pentru că toţi s-au aşteptat ca firmele să plătească cursurile salariaţilor, însă asta nu s-a întâmplat", a explicat reprezentanta CNFPA. Şi, adaugă ea, "vorbim de un sistem care nu se poate susţine prin surse proprii, trebuie să fie sprijinit, altfel va muri şi piaţa formării".

Concluzia: doar în jur de 2% dintre angajaţii români au trecut prin cursuri de formare profesională, asta în condiţiile în care, până în 2020, rata ar trebui să crească până la 10-15%, conchide Adrian Bodonea.

MODEL ITALIAN

Fonduri pentru formare din banii patronilor

Italia are, de acum zece ani, un sistem de formare profesională subvenţionat din contribuţia pe care cei mai mulţi angajatori o direcţionează din dările de la stat pentru fonduri create special pentru asta. Acestea adună milioane de euro, potrivit unui expert italian din proiectul CALISIS, Agnese Montanari.

"Fondurile interprofesionale sunt organizate pe domenii profesionale, cum ar fi directori, pentru cei din servicii sau administraţie publică. Însă doar formatorii autorizaţi pot lua bani din aceste fonduri", a explicat aceasta.