Democraţia a triumfat din nou la Curcani. Sistemul e pe cale să fie învins de alegătorii a căror conştiinţă civico- politică s-a dovedit, încă o dată, infailibilă. Acest loc pierdut în Bărăgan este speranţa României că drumul său democratic este ireversibil.
Ca de fiecare dată, la Curcani oamenii luptă pentru democraţie. Democraţia depinde de alegătorul din Curcani. Orice neregulă din procesul de vot de la Curcani este un grav atentat la statul de drept. Nu întâmplător Sistemul a încercat să lovească la Curcani. Nu întâmplător s-a pus la cale destabilizarea procesului de vot tocmai la Curcani. Dacă ar învinge la Curcani, Sistemul ar învinge în România. Dacă votul de la Curcani este viciat, însăşi calitatea democraţiei în România are de suferit.
Politicienii sunt direct interesaţi să fure votul la Curcani. Dacă vor să câştige în alegerile locale, trebuie să câştige la Curcani. Curcani e Florida României. E la fel de cald. Dorinţa de libertate e la fel de arzătoare.
Slavă Domnului, alegătorul din Curcani e diferit de cel din restul ţării. Nu poate fi păcălit uşor. Nu poate fi manipulat. E informat, conectat la procesul de vot. Ştie exact pe cine să pună ştampila pentru ca localităţii să-i meargă mai bine şi, implicit ţării să-i meargă mai bine.
Mult mai important, alegătorul din Curcani este dispus să apere frageda democraţie din România cu preţul propriei integrităţi fizice. Să se bată, la propriu, pentru ca statul de drept să triumfe. În ianuarie, alegătorii din Curcani au fost inima Pieţii Universităţii. În timp ce restul românilor făceau "revoluţii la televizor", cei din Curcani îndurau frigul pentru ca dictatura să nu se instaureze.
De aceea este important ca televiziunile să vegheze asupra corectitudinii votului de la Curcani. De aceea este absolut necesar ca transmisiunile în direct să nu fie întrerupte pe tot parcursul zilei. Nu contează dacă prin alte locuri uitate de Dumnezeu se fură votul ca-n codru. Nu are niciun fel de relevanţă. Democraţia nu are de suferit. Dacă însă Sistemul învinge la Curcani totul este pierdut.
Slavă Domnului că locul ăsta binecuvântat nu e atât de departe de Bucureşti. Televiziunile nu trebuie să-şi trimită carele de reportaj la sute de kilometri distanţă. Nici un efort nu este prea mare când vine vorba să aperi libertatea câştigată cu sângele tinerilor noştri în decembrie 89.
Recomandările noastre
