Atmosfera este din ce în ce mai tensionată în sud-estul Turciei, după mai multe atacuri atribuite Patridului Muncitorilor Kurzi (PKK), soldate cu 30 de morți din rândurile forțelor de ordine, în două zile.
Recep Tayyip Erdogan a promis marți că „nu va abandona țara în mâinile teroriștilor” și a lansat o incursiune militară în Irak, a cărui zonă de nord este considerată o bază a forțelor kurde.
Opoziția l-a acuzat pe Erdogan că ațâță intenționat conflictul kurd în scopuri electorale. Pentru La Croix, Jean Marcou, cercetător la Facultatea de Științe Politice din Grenoble a făcut o analiză a evenimentelor care, după Grecia, agită încă o țară de pe flancul estic al NATO.
„După ce AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării) al președintelui Erdogan a cunoscut primul său eșec electoral în timpul alegerilor parlamentare din 7 iunie 2015, se constată o recrudescență a violențelor legate de problema kurdă, care făcea obiectul unei negocieri care dura de doi ani și jumătate.
Ne puteți urmări și pe Google News
Atentatul sinucigaș din 20 iulie, foarte probabil comis de ISIS împotriva militanților pro-kurzi, a făcut ca PKK să reia lupta împotriva regimului de la Ankara, ca represalii față de ce kurzii consideră o complicitate între puterea turcă și jihadiști. De atunci, au loc zilnic evenimente sângeroase soldate cu morți din cele două tabere, dar și civili.
Slăbit de pierderea majorității absolute în Parlament, în urma alegerilor din iunie, fapt care a stopat demersurile pentru instituirea unui regim prezidențial, Erdogan se bate pentru supraviețuirea sa politică. Turnând gaz peste foc în conflictul cu kurzii, președintele caută să inspire frică alegătorilor turci, creând un climat de tensiune, pe care opinia publică să-l atribuie PKK.
Omul forte al Turciei exercită astfel o presiune asupra alegătorilor care, la ultimul scrutin, nu au votat pentru partidul prezidențial AKP.
Însă electoratul turc nu se lasă înșelat de această manevră a celui care este de altfel considerat primul om politic turc care a recunoscut existența unei „probleme kurde” și a lansat un veritabil proces de pace.
Ultimele sondaje arată că rezultatele alegerilor parlamentare anticipate care se vor ține pe 1 noiembrie vor fi foarte apropiate de cele din luna iunie.
Pe plan internațional, angajamentul regimului turc în coaliția anti-ISIS lasă și el de dorit. Fără trupe la sol, această coaliție ar trebui să aibă drept scop ușurarea combatanților tereștri, care sunt majoritar kurzi.
Aceasta reprezintă pentru Erdogan un impas strategic, care ar vrea să ducă un dublu război, atât împotriva ISIS cât și împotriva kurzilor.
Recomandările noastre
