„Dacă o veţi lua prea în serios – şi autorul nu îşi doreşte în mod special asta –, această carte vă va învăţa cum să fiţi invidiaţi, insultaţi, calomniaţi, în timp ce ţintiţi exact contrariul – ca bunătatea, deşteptăciunea, realizările voastre să devină cunoscute”, invită Iulian Comanescu la lectura cărţii sale cu un titlu oarecum paradoxal: „Cum să devii un Nimeni. Mecanismele notorietăţii, branduri personale şi piaţa media din România” (Humanitas). „Titlul cărţii este într-o oarecare măsură o glumă şi o încercare de a relativiza grija pentru propria imagine. «Cum să devii un Nimeni» porneşte de la acel «Eşti un nimeni!» care ţi se adresează, de regulă, tocmai atunci când ai comis ceva care stârneşte invidie, controverse, te-a făcut cu alte cuvinte cunoscut”, explică jurnalistul. Cartea se lansează mâine, de la ora 12.00, la standul editurii Humanitas de la Bookfest.

Dulcea doamnă Frankenstein

Cele şase capitole ale cărţii (ultimul, un Glosar de romgleză cu definiţii savuroase date unor termeni din media) se ocupă de „Imagine şi brand personal”, „Vedete şi celebrităţi: imaginea la o altă scară”, „Polii de putere şi jocurile din media clasică”, „Hăţişul new media” şi „Politicieni şi strategii de comunicare” – de fapt, o analiză a fenomenului media în ultimii 20 de ani. Pe lângă faptul că „veţi afla salariul Andreei Esca” – după cum ţine să anunţe Dragoş Grigoriu în prefaţă – veţi avea o idee despre cum s-au „făcut” vedetele în România după 1989. De la brandul perfect Andreea Esca şi generaţia PRO, la şarmul de odinioară al lui Florin Călinescu, trecând pe la „dulcea doamnă Frankenstein” Elena Udrea, Gigi Becali, Trăian Băsescu şi „ventrilocul” Adrian Năstase, autorul ia la bani mărunţi felul în care fiecare dintre ei şi-a desenat imaginea publică. Fie premeditat, inteligent, consecvent, ca Esca, fie haotic, ca Elena Udrea („Andrele, mop, citat în latină pe blog, temperament şi discurs justiţiar, vestimentaţie de firmă, pastel, sau, dimpotrivă, costum de baie: toate aceste atribute încap foarte greu într-un singur «brand personal», notează Comanescu, botezându-l brand-Frankenstein).

Mutanţi ai celebrităţii

Mecanismul de „star-system” din România, scrie jurnalistul, s-a născut pe 1 decembrie 1995, ora 19.00 fix, când Andreea Esca, într-un sacou roşu şi cu o tunsoare pe care şi-a păstrat-o până astăzi, a spus „Bună seara, România! Bună seara, Bucureşti!”. „Cu plusurile şi minusurile ei, cu modul cum îi enervează pe unii (inclusiv pe subsemnatul), Esca este cel mai bine realizat şi mai proeminent brand personal din România de după 1989”, explică autorul. În 14 ani la pupitrul ştirilor PRO TV, vedeta şi-a rafinat imaginea, dar nu şi-a schimbat-o radical niciodată.

Iulian Comanescu încearcă şi o definiţie mai nunţată care să plaseze vedetele autentice şi pseudovedetele în tabere diferite: „Pentru a organiza puţin lucrurile, voi postula că o celebritate este o persoană publică a cărei viaţă privată îi interesează pe cei din jur, spre deosebire de vedetă, care interesează prin ceea ce face în domeniul propriu de activitate, adesea artistic”. În ultimii ani, posturi ca OTV sau emisiuni ca „Acces direct” au produs, într-o frenezie, „mutanţi ai celebrităţii”, ca Nikita, Naomi, Magda Ciumac sau Elodia, pe care publicul românesc îi consumă în mai mare măsură doar pentru că reprezentaţii celeilalte categorii – a persoanelor publice cu „virtuţi cu adevărat exemplare” – s-au cam împuţinat.

Cariera tabloidă a lui Eminescu

Una dintre primele celebrităţi autohtone cu o „carieră tabloidă avant la lettre” a fost, remarcă autorul, Mihai Eminescu, care a declanşat o veritabilă „beatlemanie literară”, în anii 1880, şi o frenezie a speculaţiilor. „În privinţa lui Eminescu, nu eu l-am băgat în carte, ci contemporanii şi posteritatea imediată, care au creat ceea ce numeam o «beatlemanie literară» imediat după debutul bolii psihice. Acesta s-a produs în iunie 1883, iar Maiorescu i-a tipărit volumul de «Poesii», singurul antum, în decembrie 1883. Au urmat o serie întreagă de legende şi speculaţii pe seama poetului, cele mai multe date la o parte de istoricii literari, care, dimpotrivă, au fost preocupaţi de stabilirea riguroasă a faptelor. După 1900 a apărut şi un personaj pe nume Octav Minar, care a plastografiat o serie de scrisori ale lui Eminescu, legate de idila cu Veronica Micle. Aşa că, din păcate, poetul a fost şi un subiect de scandal, înainte de tămierile din perioada comunistă. Legendele urbane cu privire la preferinţele lui sexuale şi altele circulă până în ziua de azi pe la hermeneuţii de cârciumă…”.

EDIŢIE DE CRIZĂ

Superoferte la Bookfest: cărţi la 5 lei şi reduceri de 50 la sută

În an de criză, editurile sunt mai generoase ca oricând atunci când vine vorba de preţul cărţilor. Cei care se decid să arunce o privire peste cele 25.000 de volume expuse la Salonul de Carte Bookfest, de la Complexul Romexpo – care se încheie mâine – vor avea surpriza unor veritabile chilipiruri: cărţi la 3, 5 sau 10 lei, reduceri de până la 50% la toate standurile sau oferte de genul „cumperi trei şi plăteşti două”.

PRO Editură şi tipografie îşi lichidează stocurile, motiv pentru care toate titlurile au preţuri simbolice, de 3 sau 5 lei, iar Curtea Veche oferă la acelaşi preţ cărţi de Mario Vargas Llosa sau Borges, plus un pachet irezistibil: patru volume de Orhan Pamuk (printre care şi „Mă numesc roşu”) la doar 80 de lei, cu 56 de lei mai puţin decât dacă ar fi fost luate separat.

Grupul Editorial Tritonic s-dovedit extrem de inventiv: cei care vin la stand cu un volum cumpărat anterior primesc o reducere de 3 lei sau 5 lei la o nouă carte achiziţionată. La Paralela 45, cititorii au parte de reduceri de 35%, plus că „Istoria critică literaturii române”, a lui Nicolae Manolescu, e disponibilă la 180 de lei, în loc de 250. Pe lângă preţuri cu 15%-20% mai mici, Poliromul are la promoţie (9,99 lei) cărţi ca „Spaime şi scârbe în Las Vegas” de Hunter S. Thompson sau „V” de Thomas Pynchon. Humanitas îţi dă trei cărţi la preţ de două, audiobook-uri la doar lei şi cărţi cu „portocală”, reduse cu 50%. Nemira şi Editura Trei pun la dispoziţie foarte multe titluri la doar 10 lei, iar albumele editate în condiţii grafice deosebite, din seria „Cele mai frumoase 100…” pot fi cumpărate la aproape jumătate de preţ, la standul Grupului ALL.

PROGRAM ASTĂZI

Adam Michnik: „Mărtusirile unui disident convertit”

  • ora 11.30 Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei. Volumul I. De la „Stropitorul stropit” la „Rapacitate” (1895-1924), de Tudor Caranfil, stand Polirom
    Invitaţi
    : Mihai Fulger, Adrian Şerban
  • ora 12.00 Traduceri „la zi”: Cele mai recente volume ale unor scriitori extrem de îndrãgiţi de cititorii români: Salman Rushdie – „Seducãtoarea din Florenţa”, Philip Roth – „Indignare”, Kazuo Ishiguro – „Nocturne: cinci poveşti de muzică şi amurg”, J.M.G. Le Clézio – „Ritornela foamei”, la standul Editurii Polirom
    Invitaţi
    : Florin Iaru, Iulian Vrabete (Holograf), Ileana Cantuniari, Spineanu, Bogdan-Alexandru Stănescu
  • ora 13.00 „Mărtusirile unui disident convertit”, de Adam Michnik, stand Polirom
    Invitaţi: Jaroslaw Godun, Vladimir Tismăneanu, Silviu Lupescu
  • ora 13.30 „Întoarcere în secolul 21”, de Ioana Pârvulescu, stand Humanitas
    Invitaţi
    : Ioana Pârvulescu, Alex. Leo Şerban, Gabriel Liiceanu
  • ora 14.00 „Jurnal”, de Oana Pellea, stand Humanitas
    Invitaţi: Oana Pellea, Ioana Pârvulescu, Dan C. Mihailescu, Gabriel Liiceanu
  • ora 15.00 „Balul fantomelor”, de Radu Paraschivescu, stand Humanitas
    Invitaţi: Oana Pellea, Radu Paraschivescu, Lidia Bodea

  • ora 15.00 „Lampa cu căciulă”, de Florin Lăzărescu, stand Polirom
    Invitaţi
    : Marius Chivu, Lucian Dan Teodorovici
  • ora 16.00 Traducere în premieră din opera lui Vladimir Nabokov: „Disperare”, stand Polirom
    Invitaţi: Veronica Niculescu, Bogdan-Alexandru Stănescu
  • ora 16.30 „Despre omul din scrisori. Mihai Eminescu”, de Dan C. Mihăilescu, stand Humanitas
    Invitaţi
    : Dan C. Mihăilescu, Lidia Bodea
  • ora 17.00 „Opere cumplite”, de Florin Piersic jr., stand Humanitas
    Invitaţi
    : Florin Piersic jr., Lidia Bodea
  • ora 18.00 „Travesti”, de Mircea Cărtărescu, în lectura lui Claudiu Bleonţ (audiobook, text integral, 4 CD-uri), Humanitas Multimedia, sesiune de autografe Mircea Cărtărescu
    Invitaţi
    : Mircea Cărtărescu, Claudiu Bleonţ, Marius Chivu, Mihaela Coman