Eu am trăit toată viaţa numai în presă, începând din leagăn . Aşa a fost soarta mea. Dan Diaconescu mi-a atras atenţia de multă vreme. Am fost fanul lui. L-am şi cunoscut. Mi s-a părut un ziarist foarte bun, chiar un fenomen.
În afară de faptul că îşi trăia toată viaţa lui în direct, am reţinut faptul că are „ureche muzicală” la subiecte. El s-a apucat de câte o ştire, poate aiurea şi aceasta a devenit subiect naţional.
Ştiu multe despre viaţa lui agitată şi mai ştiu că tot poporul se uita la emisiunile lui, deşi unii strâmbau din nas.
Nu pot să pricep cum şi de ce el a cam ieşit din toate jocurile.
Deşi are şi în prezent o emisiune, telespectatorii nu prea se mai uită la el. Poate le plăcea acel băiat sărac ce se lupta cu ciocoii. Când lumea a aflat că are Rolls-Royce şi multe altele, pe care cred că nici nu a apucat să le plătească, el şi-a pierdut farmecul.
Apoi a mai fost pe la DNA şi chiar în săli de tribunal şi a fost chiar condamnat. Încet, încet simpatia faţă de el a scăzut. Nimeni nu a înţeles dacă chiar avea bani să cumpere OLTCHIM sau CFR MARFĂ, nimeni nu a înţeles dacă el a candidat să câştige un colegiu sau doar să facă valuri.
El s-a îndepărtat chiar şi de colegii şi prietenii lui, parlamentarii care-i mâncaseră din palmă l-au părăsit şi un rating imens, pe care-l câştigase prin munca lui pur şi simplu s-a stins.
L-am urmărit cu mare plăcere în emisiunea pe care o realizează în prezent. Este la fel de bun, chiar s-a maturizat, ştie treburile mult mai bine şi face analize memorabile. Dar nimeni nu-l mai crede. Când îl văd oamenii au în cap luxul în care el a declarat că trăieşte şi toate situaţiile controversate prin care a trecut.
Doar dacă nu cumva el va găsi resurse să îşi facă o nouă imagine. M-aş bucura.
Recomandările noastre
