International
Cristian Terheș, despre cazul Pfizergate: Ursula von der Leyen trebuie trasă la răspundere
Cristian Terheș. Sursa foto: Facebook/Cristian Terheș
Din cuprinsul articolului
Tribunalul General al Uniunii Europene a condamnat Comisia Europeană, sub conducerea Ursulei von der Leyen, pentru încălcarea Cartei fundamentale a drepturilor omului în UE în cazul Pfizergate. În urma verdictului dat miercuri, europarlamentarul Cristian Terheș susține că a atras atenția asupra acestui scandal încă din 2021 și a cerut ca șefa CE să fie trasă la răspundere.
Cristian Terheș, despre decizia tribunalului Uniunii Europene
Potrivit tribunalului Uniunii Europene, CE a comis o eroare atunci când a refuzat să facă publice mesajele schimbate între Ursula von der Leyen și Albert Bourla, directorul executiv al Pfizer, în timpul pandemiei de Covid-19. Cristian Terheș ar fi vorbit despre acest scandal încă din 2021.
„BOMBĂ: Tribunalul General al UE a condamnat Comisia Europeană sub conducerea Ursulei von der Leyen pentru că, în cazul "Pfizergate", a încălcat Carta fundamentală a drepturilor omului în UE
Comisia Europeană a fost condamnată de Tribunalul General al UE pe data de 14.05.2025 pentru că a refuzat să publice mesajele dintre Ursula von der Leyen și Albert Bourla, CEO-ul de la Pfizer, prin care cei doi „negociau”privat clauzele contractului privind cumpărarea de către Comisie a sute de milioane de doze de vaccinuri în perioada pandemiei COVID-19”, a arătat europarlamentarul.
De unde a pornit scandalul
„În 2021, pornind de la un interviu din NY Times, în care CEO-ul Pfizer Albert Bourla a spus că a discutat privat cu Ursula von der Leyen cu privire la clauzele contractuale, jurnalista Matina Stevi de la această publicație a cerut să i se comunice respectivele mesaje. Comisia Europeană a răspuns inițial că asemenea mesaje nu există, apoi că nu le mai are”, a adăugat Cristian Terheș.
Ursula von der Leyen. Sursă foto: Facebook
Ursula von der Leyen. Sursa foto: Facebook/Ursula von der Leyen
Potrivit europarlamentarului, „jurnalista a făcut sesizare la Ombudsman-ul european care, în urma unei investigații, a descoperit că Ursula von der Leyen a comis administrare defectuoasă (maladministration) pentru modul cum a gestionat stocarea acelor mesaje.
În urma refuzului continuu al Comisiei Europene de a publica acele mesaje or de a justifica de ce ele nu ar mai exista, jurnalista Matina Stevi și NY Times s-au adresat Tribunalului General al UE pentru a obliga Comisia Europeană să publice respectivele mesaje ori să sancționeze Comisia dacă aceasta nu a administrat corect aceste mesaje”.
Cristian Terheș a insistat ca aceste mesaje să fie făcute publice
Prin decizia pronunțată în data de 14 mai 2025, în cauza T-36/23, Tribunalul General al Uniunii Europene a stabilit că, refuzând să dezvăluie mesajele solicitate, Comisia Europeană a încălcat articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a UE, care consfințește dreptul cetățenilor la o administrare corectă din partea instituțiilor europene.
„Trebuie să se statueze că Comisia nu a furnizat în decizia contestată nicio explicație plauzibilă privind motivul pentru care nu a putut găsi documentele solicitate. Explicațiile furnizate de Comisie ca răspuns la întrebările formulate în contextul unei măsuri de organizare a procedurii și reiterate în timpul ședinței – presupunând că sunt relevante pentru evaluarea legalității deciziei contestate – nu îndeplinesc nici ele cerințele necesare, întrucât nu permit să se cunoască ce s-a întâmplat efectiv cu documentele solicitate.
Prezumția de inexistență a documentelor solicitate fiind răsturnată, revenea Comisiei [...] sarcina de a furniza o explicație plauzibilă cu privire la motivul pentru care nu a putut găsi documentele solicitate, despre care se afirmă că au existat în trecut, dar care nu mai existau la data cererii de acces la documente sau, cel puțin, nu au putut fi găsite. După cum rezultă în esență din analiza de mai sus, Comisia s-a limitat doar să afirme că nu deține documentele solicitate.
În aceste condiții, este adecvat să se concluzioneze că Comisia nu și-a îndeplinit obligațiile în procesarea cererii de acces la documente, [...] încălcând astfel principiul bunei administrări prevăzut la articolul 41 din Cartă”, se arată în concluziile hotărârii.
Șefa CE, în centrul acuzațiilor
Comisia nu a explicat în mod plauzibil nici motivul în baza căruia ar fi apreciat că mesajele text trimise între Ursula von der Leyen și Albert Bourla „în cadrul achiziționării de vaccinuri împotriva COVID-19 nu conțin informații importante sau care implică acțiuni subsecvente, a căror păstrare trebuie asigurată”, se arată în motivare.
Astfel, Comisia Europeană poate să revină asupra deciziei de respingere a furnizării mesajelor dintre Ursula von der Leyen și Albert Bourla, sau poate face recurs, susține europarlamentarul.
Cristian Terheș susține că a tras un semnal de alarmă încă din anul 2021 și a cerut ca Ursula von der Leyen să răspundă pentru această decizie.
„Europarlamentarul Cristian Terheș a insistat din 2021, de când a erupt acest scandal, atât prin conferințe de presă și mesaje publice, cât și prin amendamente la diverse dosare, că aceste mesaje trebuie făcute publice iar Ursula von der Leyen trebuie trasă la răspundere”, se arată în mesajul publicat pe pagina sa de Facebook.
