Harta zonelor afectate reflectă modul în care bombardamentele israeliene s-au concentrat asupra cartierelor de coastă ale orașului, pe autostradă și la punctul de trecere a frontierei. 16.000 de case au rămas nelocuibile.

Bombardamenteele israeliene asupra Gazei au distrus aproximativ 16.000 de case de când au început, pe 7 octombrie. În plus, 140.000 de locuințe au pagube minore sau moderate, potrivit datelor Oficiului Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), care citează Ministerul Infrastructurii din Gaza.

Imaginile de la UNOSAT, centrul de sateliţi al ONU, arată între timp "o devastare enormă". "Sunt cartiere întregi distruse în Beit Hanoun, Beit Lahiya și Ash Shuja'iyeh, zona dintre Gaza și tabăra de refugiați Ash Shati și Abbassan Kabeera", subliniază Organizația Națiunilor Unite.

Război în Israel. Datele satelitului Copernicus

La rândul său, Organizația Mondială a Sănătății a documentat cel puțin 62 de atacuri asupra centrelor de sănătate până sâmbătă. Atacurile au provocat pagube la cel puțin 19 spitale. "Șapte spitale din orașele din nordul Gazei și din orașul Gaza au fost nevoite să se închidă din cauza daunelor cauzate, a lipsei de electricitate sau a ordinelor de evacuare", a spus organizația într-un raport, luni. De asemenea, au fost trase focuri de armă asupra a 23 de ambulanțe, potrivit elperiodico.com.

Pagubele aduse infrastructurii educaționale reprezintă "o preocupare din ce în ce mai mare" pentru Națiunile Unite, care numără 206 de centre educaționale atacate de la începutul ofensivei până sâmbăta trecută, dintre care cel puțin 29 de școli ale Agenției ONU pentru Refugiați Palestinieni (UNRWA, acronimul său în limba engleză).

Opt dintre aceste școli au fost folosite ca adăposturi de urgență pentru persoanele strămutate în interior. Cel puțin una dintre ele a primit o lovitură directă. Există, de asemenea, opt universități cu "daune grave". A fost afectat și Centrul de Reabilitare a Nevăzătorilor. Totul, conform celui mai recent raport privind ostilitățile din zona Națiunilor Unite.

Copernicus. Atacurile au fost concentrate în cinci zone

Acestea sunt câteva dintre principalele efecte asupra infrastructurii palestiniene după 16 zile de bombardamente israeliene asupra Fâșiei Gaza.

Atacurile aeriene au fost concentrate în cinci zone, după cum se poate observa pe harta întocmită de acest ziar cu date din analiza daunelor prin imaginile satelitului Copernicus Sentinel-1 realizate de Corey Scher de la Universitatea CUNY și Jamon Van Den Hoek de la Universitatea de Stat din Oregon (ambele în Statele Unite).

Cele mai afectate zone din Gaza, arată datele Copernicus, sunt taberele de refugiați și orașele Ash Shati, Jabalia, Beit Lahiya și Beit Hanoun, precum și cartierele de est ale orașului Gaza, capitala.

Când începe ofensiva terestră

Concentrarea distrugerilor în districtele cele mai apropiate de coasta de nord a Fâșiei este deosebit de izbitoare, ceea ce poate indica o posibilă debarcare amfibie alături de ofensiva terestră pregătită de armata israeliană. Această ofensivă ar putea intra prin trecătoarea nordică Erez, în spatele căreia se află taberele de refugiați Beit Lahiya și Beit Hanoun, care au fost puternic atacate în aceste zile.

Există cartiere din capitală care au fost șterse complet de pe hartă: nu a mai rămas nicio clădire în zona Al-Zahr, care era anterior unul dintre cele mai centrale și mai pline de viață cartiere ale orașului. Turnurile Zahra, o serie de blocuri de locuințe înalte, au fost reduse la moloz de rachetele israeliene.

Un nou val de violență

Au existat, de asemenea, bombardamente intense în zona de sud presupus sigură pe care Israelul le-a cerut civililor să o evacueze, în special în orașul Khan Younis și Abasan al-Kabira, care este foarte aproape de granița cu Israelul.

Acest nou val de violențe în regiune a fost declanșat pe 7 octombrie, după cel mai grav atac al Hamas împotriva Israelului: cel puțin 1.400 de oameni au murit, potrivit cifrelor oficiale de la Tel Aviv. Răspunsul israelian sub formă de bombardamente a ucis aproximativ 5.000 de oameni în Gaza, un sfert dintre ei fiind copii, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza.

Sute de mii de oameni și-au părăsit casele. Imaginile satelitului Copernicus

Atentatele israeliene au forțat sute de mii de oameni să-și părăsească casele. Mulți nu mai au unde să se întoarcă. Numărul cumulat al persoanelor strămutate intern este de 1,4 milioane, potrivit Națiunilor Unite. Această cifră include aproximativ 580.000 de oameni care trăiesc temporar în 150 de adăposturi de urgență ale Națiunilor Unite.

Sunt supraaglomerate, unele adăposturi deținând oameni de trei ori peste capacitatea lor. În unele cazuri, într-o sală de clasă sunt găzduite până la 70 de persoane. Numai adăpostul Jan Younis găzduiește 21.000 de oameni. De altfel, avertizează ONU, bombardamentele care au loc în sud, în ciuda avertismentului israelian, au determinat deja mii de persoane strămutate să decidă să se întoarcă în nord, fără să cunoască soarta care îi așteaptă.

Singura centrală electrică s-a oprit

Distrugerea infrastructurii de bază din orașe, cum ar fi casele, spitalele sau școlile, este agravată de lipsa alimentării cu energie electrică și a apei curente. În sudul Gazei, singura centrală electrică s-a oprit, iar oamenii se bazează pe generatoare, care au nevoie de benzină. Unele camioane-cisternă au sosit în acest weekend, dar sunt insuficiente pentru a atenua penuria.

De asemenea, telecomunicațiile au fost afectate, deoarece au fost una dintre primele ținte ale rachetelor israeliene în conflict. 83% din liniile telefonice sunt deconectate, iar jumătate dintre conexiunile la internet prin fibră nu sunt operaționale din cauza pagubelor cauzate de bombardamente sau a lipsei de combustibil. Două dintre cele trei cablurile de fibră optică care ieşeau din Gaza au fost tăiate după ce au început atacurile.

Riscul unei epidemii

Cele trei uzine de desalinizare din Gaza nu funcționează. Camioanele cisternă au fost nevoite să-şi oprească o bună parte din livrări pentru că drumurile sunt blocate de resturi de la bombardamente sau pentru că nu există benzină. Toate acestea fac ca apa salină sa fie consumata din sondele agricole. Ostilitățile au provocat, de asemenea, oprirea majorității pompelor de canalizare, amenințând cu o revărsare și posibila declanșare a unei epidemii. (Traducerea- Rador)