Noua nominalizare făcută de PSD și ALDE e mai pe placul președintelui decât prima- Sevil Shhaideh. Iohannis a preferat puțin suspans până la anunțul oficial

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit ieri la Cotroceni cu Sorin Grindeanu, a doua propunere de premier făcută de PSD. Potrivit unor surse din Administrația Prezidențială, șeful statului consideră că Grindeanu este o propunere „mai bună, acceptabilă” decât Sevil Shhaideh. Klaus Iohannis va anunța zilele acestea decizia pe care a luat-o, noul Guvern urmând să fie format la începutul lunii ianuarie. Potrivit acelorași surse, Iohannis nu a nominalizat- o pe Sevil Shhaideh premier din „rațiuni de stat” și nu a dorit să-i distrugă viața acesteia. Totodată, au adăugat sursele citate, Iohannis i-a anunțat pe liderii PSD și ALDE, printr-o scrisoare, de refuzul său, concomitent cu anunțul de la Palatul Cotroceni, deși Liviu Dragnea a declarat că nu a primit nimic „pe adresa la partid, nici personal”. În ceea ce-l privește pe Grindeanu, Iohannis ar fi fost mulțumit de faptul că, spre deosebire de Shhaideh, acesta este o propunere pe care și-a asumat- o public toată conducerea PSD-ului în fața camerelor de luat vederi.

Școlit la SRI „cu totul întâmplător”

Sorin Grindeanu este fiul fostului președinte al PSD Caransebeș, Nicolae Grindeanu, despre care circulă informații că a fost unul din fondatorii FSN Timiș, iar mama lui Grindeanu ar fi fost profesoară și secretar PCR.

Tatăl lui Grindeanu a fost interceptat de procurori întrun dosar de trafic de influență legat de Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila” din Caransebeș și examenele finale de competență profesională. Inițial, Nicolae Grindeanu s-a opus ca examenele să se dea la Călan, și nu la Colegiul Național „Traian Lalescu” din Reșița, așa cum obliga legea, dar și-a schimbat decizia după intervenția unui influent lider local al PSD, Ion Mocioalcă. Cumnata lui Grindeanu, Aura Danielescu, a primit în 2012, via Ministerul Educației, numirea pe al treilea post de inspector general adjunct, deși organigrama Inspectoratului Scolar Județean Timiș era deja completată.

Cum a aterizat în băncile școlii SRI

Fost membru în comisia parlamentară de control a SRI și fost cursant al Academiei de Informații a SRI, Sorin Grindeanu a spus că nu este ofițer acoperit. „Cel care m-a crescut a fost deținut politic, a făcut ani de pușcărie. N-aș fi putut vreodată să trec peste ceea ce înseamnă memoria bunicului meu”, a argumentat Grindeanu afirmația că nu are nicio legătură cu serviciile secrete.

El a explicat că a ajuns „cu totul întâmplător” membru în comisia care anchetează SRI, fiind trimis de PSD pe un loc vacant, după ce se declarase nemulțumit de comisia din care făcea parte. „Am fost chemat, mi s-a spus «mergi aici». Am mers, nu am avut ce să comentez, eu sunt un om disciplinat’’, a relatat premierul propus de PSD.

El a explicat că a urmat la școala SRI „un curs de o lună și jumătate” pe siguranță și securitate națională. „A fost o părere a conducerii noastre - și de la Cameră, și de la Comisie - neavând nicio legătură cu acest domeniu, absolut niciuna, că ar fi bine să fac un curs, pe care l-am făcut’’, a precizat Grindeanu, la Antena 3.

Avertismentul lui Băsescu

Fostul președinte Traian Băsescu a spus că președintelui Klaus Iohannis îi va fi greu să-l accepte pe Grindeanu dacă vrea „un proces de de-SRI-zare a guvernului”. „Dragnea i-a întins o soluție pe care serviciile secrete o vor acceptată pentru că a fost ministrul Comunicațiilor și a făcut și Academia de Informații. Este în regulă, depinde de decizia președintelui - vrea desereizarea guvernului sau nu”, a spus Băsescu.

În umbra fraților Cristescu

Sorin Grindeanu este considerat, în mediile politice și de presă, ca fiind apropiat de frații Marius și Emil Cristescu, cei mai influenți și potenți afaceriști ai Banatului, în același timp finanțatori ai PSD. Ei sunt considerați liderii informali ai PSD Timiș, organizația condusă oficial de Grindeanu. Frații Cristescu dețin complexul hotelier cu tematică militară Arsenal Park Orăștie, locul unde PSD l-a ales pe Victor Ponta candidat la alegerile prezidențiale din 2014 și unde Ponta și-a petrecut un Revelion.

FOTO: În cercurile politice se discută că succesul frațiilor Cristescu vine din abilitatea lor de a negocia cu toate partidele

Celebrii frați au început afacerile în anii ‘90 cu un chioșc într-un complex studențesc, iar acum sunt printre cei mai bogați români. Bega Grup, al fraților Cristescu, cuprinde 16 societăți comerciale din domenii diferite, de la industria minieră, construcții de mașini, la imobiliare, presă și turism.

Au cochetat și cu politica, candidând ca independenți la funcții de consilieri locali. De numele lor se leagă privatizarea celor mai importante fabrici din orașul de pe Bega.

În 2002 cei doi frați erau cercetați penal pentru abuz în serviciu, deturnare de fonduri, fals intelectual și folosirea cu rea-credință a bunurilor societății Extraceram SA.

Sorin Grindeanu, în dosarul Poli Timișoara

DNA Timişoara a cerut Fiscului, în 2014, situaţia veniturilor realizate de Sorin Grindeanu în 2008- 2011, perioadă când acesta era viceprimar al Timişoarei, conform Adevărul. Acţiunea procurorilor a venit cu puţin înainte ca Grindeanu să ajungă ministru al Comunicaţiilor şi în contextul în care, potrivit informaţiilor din presa locală, 11 persoane din Primăria Timişoara sunt acuzate de DNA că în 2008 ar fi contribuit la finanţarea ilegală, de către municipalitate, a echipei de fotbal Poli Timişoara. Grindeanu este singurul lăsat neatins de procurori, chiar dacă a semnat o ordonanţare de plată în calitate de ordonator de credite, iar la vremea respectivă era şi membru în Consiliul de Administraţie al echipei de fotbal.

La judecată, în ianuarie

Mai mult, procurorul de caz Ciprian Dorobanţu a primit un răspuns din partea primăriei Timişoarei, document care certifică faptul că Grindeanu a semnat o ordonanţare de plată prin care au fost viraţi bani către Politehnica Timişoara (Ordonanţarea nr.75/18.01.2010 – prin care s-a plătit suma de 300.000 de lei).

În aceste condiţii, unul din suspecţii din dosar s-a autodenunţat şi a solicitat DNA Timişoara să-l citeze şi pe fostul viceprimar Sorin Grindeanu de urgenţă, cu mandat de aducere, pentru a-i aduce calitatea de suspect.

Motivarea denunţului este legată de faptul că toţi ceilalţi suspecţi doresc o judecată unitară şi imparţială, la care ar trebui să ia parte şi Sorin Grindeanu, tot în calitate de suspect. DNA nu l-a citat pe Grindeanu.

Premierul propus de PSD a spus că nu a beneficiat de niciun venit de la clubul de fotbal şi nici nu a fost chemat la DNA. „Nu am niciun fel de problemă. Nu am probleme legate de Poli”, a declarat Grindeanu.

Dosarul se judecă la Tribunalul Timiș. Următoarea şedinţă de judecată va avea loc la 11 ianuarie 2017. Primăria Municipiului Timişoara a comunicat că se constituie parte civilă cu suma de 31.669.417,71 lei.

Potrivit procurorilor DNA Timişoara, fostul primar Gheorghe Ciuhandu, secretarul Ioan Cojocari, consilierul juridic Delia Dumitru, directorul economic Smaranda Haracicu și fostul director al Direcției de Comunicare Violeta Mihalache sunt acuzați de abuz în serviciu.

Fostul viceprimar al Timișoarei, Adrian Orza, economiștii Mirel Munteanu și Mariana Dimitriu, fostul șef al Serviciului Administrare Baze Sportive Martin Staia și fostul director de Patrimoniu Nicușor Miuț sunt acuzați de complicitate la abuz în serviciu. Alina Pintilie’ director al Direcției de Comunicare în primul mandat al lui Robu, este şi ea acuzată de două infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu.

Legile Big-Brother, posibilul test la care l-a supus Dragnea

La primul interviu televizat al lui Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu, președintele PSD a spus că a avut ocazia, când erau amândoi în Guvern, să se convingă că Grindeanu nu e omul SRI. Ar fi vorba, așa cum a susținut Dragnea, de două ocazii în care Grindeanu i-ar fi cerut sfatul și că, dacă ar fi fost omul serviciilor, nu ar fi avut nevoie de consultarea cu vicepremierul de atunci. Se pare că una dintre teme era proiectul celor trei legi Big- Brother. Discuția ar fi avut loc în aprilie-mai 2015, până în 15 mai, când Dragnea a demisionat, fiind condamnat în dosarul Referendumului. Dragnea era vicepremier iar Grindeanu era ministrul Comunicațiilor.

Cele trei acte

Legile Big-Brother căzuseră la Curtea Constituțională, se tot amâna schimbarea proiectelor și presiunea pe aceste acte normative crescuse dinspre servicii.

FOTO: Klaus Iohannis înclină să accepte oferta de premier a lui Liviu Dragnea FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Public, Grindeanu susținea proiectele. Dovadă e una dintre declarațiile sale pe această temă, de pe site-ul dcnews.ro: „Vorbim de trei legi: stocarea datelor, cartele prepay, securitate cibernetică. Pe stocarea datelor, cred că în perioada imediat următoare, împreună cu Președinția și cu societatea civilă, vom putea să venim cu un proiect pe care să-l dezbatem în Parlament. În principiu, acest proiect arată de tipul următor: în acest moment operatorii stochează date din punct de vedere comercial. Ca să vă dau un exemplu, unul din marii operatori de telefonie mobilă stochează, în acest moment stochează date, pentru șase luni.”

Proiecte abandonate

Grindeanu mai spune, în același interviu: „Trebuie să fim foarte atenți să menținem această balanță: dreptul cetățeanului la securitate e tot un drept și dreptul absolut normal drepturile și libertățile cetățeanului, astfel încât drepturile la securitate să nu fie mai important și să încalce drepturile fundamentale ale omului și libertățile, dar, totodată, statul e obligat să asigure dreptul la securitate”.

În ciuda susținerii manifestată public pentru aceste legi, Grindeanu a părăsit postul, în decembrie 2015, fără a lăsa proiectele elaborate, comisia înființată pentru această activitate rămânând să lucreze cu viitorul ministru, tehnocrat. A fost ăsta „rodul” consultării cu Dragnea?

Legături cu un controversat șef vamal

Printre puținele slujbe pe care Sorin Grindeanu le-a avut în zona afacerilor private se regăseşte cea de director adjunct al SC Delpack Invest SRL, firma unui alt pesedist, Gheorghe Ciobanu, cel despre care se spune că ar fi nașul vămilor din vestul țării. Decedat în 2015, Ciobanu ocupase funcția de director al Direcției Regionale Vamale Timiş între anii 1999 şi 2001, iar în perioada 2002-2003 pe cea de director executiv al Poli AEK Timişoara. Ulterior, el a devenit director general al firmei Delpack Invest SRL, firmă care deține şi hotelul cu acelaşi nume din zona Brâncoveanu. Aici l-a avut adjunct pe Sorin Grindeanu. Între 1990 și 2001, Ciobanu a lucrat la Vama Timiș, ajungând de la revizor vamal, director al Direcției Regional Vamale Timiș. El era nașul lui Gabriel Moldovan, fostul şef al Direcției Regionale Vamale Timişoara. Numele celor doi au fost vehiculate în interceptări ale unei rețele de traficanți de țigări de pe clisura Dunării, apropiați de controversatul milionar Sorin Vișenescu în dosarul Clisura Dunării.

Înregistrare secretă: Dosarul lui Victor Ponta, Klaus Iohannis şi FMI

Într-o înregistrare obținută în exclusivitate de „Evenimentul zilei”, Sorin Grindeanu se arată deranjat de dosarele DNA, situația lui Victor Ponta şi atitudinea preşedintelui Klaus Iohannis.

În 5 iunie 2015, când DNA a anunțat urmărirea penală a lui Victor Ponta, premier la acea vreme, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni), complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în Dosarul Turceni-Rovinari, Sorin Grindeanu comenta în fața colegilor săi de partid despre „coincidențele” din Justiție şi de la Cotroceni.

„Şi chiar astăzi, avem scandalul pe care l-ați văzut cu toții la televizor. Sigur, este o coincidență... Dacă este să ne luăm după comunicatele oficiale, nişte fapte, presupuse fapte din 2007... Sigur, este o coincidență. Sunt convins că şi dumneavoastră credeți acelaşi lucru. Că este o coincidență extraordinară”, le spunea Grindeanu colegilor din PSD.

El a remarcat faptul că preşedintele Klaus Iohannis a cerut imediat demisia lui Victor Ponta.

„Sigur este o coincidență extraordinară şi faptul că un preşedinte care ne-a obişnuit să comunice pe Facebook mai mult şi care nu este un comunicator care în fiecare zi să iasă, să transmită diverse lucruri... la 5 minute după ce a apărut acest anunț, a anunțat că face declarații de presă. Este o coincidență”, spune Grindeanu în înregistrarea obținută de EVZ.

Bănuieli despre FMI

Premierul propus de PSD a legat inclusiv vizita unei delegații FMI, la acea vreme, de situația juridică a fostului premier. Grindeanu a spus că România începea să devină independentă şi FMI vine când Ponta are probleme în Justiție.

„Faptul că de dimineață, domnul preşedinte Klaus Iohannis s-a întâlnit cu reprezentanții FMI, de asemenea, este o coincidență... Faptul că în aceste zile se discută despre un nou acord cu FMI şi faptul că suntem poate în acest moment... începem să devenim mai independenți decât e cazul din punct de vedere economic, este o coincidență...”, a mai declarat acesta.

Probleme la PSD

Grindeanu le mai spune PSD-iştilor, potrivit înregistrării, că partidul trece printr-un moment greu. „Este un momen de răscruce... Noi avem forța de a gestiona astfel de momente şi a de a trece peste, şi de a ieşi învingători de fiecare dată din bătăliile politice”, declara Grindeanu la 5 iunie 2015.