Consiliul a constat că videoloteria se încadrează la categoria "slot machine". În 2006, Loteria a fost amendată că nu a plătit licenţa la automatele de jocuri

Consiliul Concurenţei con firmă, într-o adresă trimisă Parlamentului, constatările Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) în ceea ce priveşte evaziunea fiscală pe care ar faceo "Loteria Naţională" din exploatarea maşinilor electronice cunoscute drept "păcănele".

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului, afirmă că "Loteria" a fost sancţionată, în 2006, tot pentru că nu a plătit licenţa la automatele de jocuri. Compania Naţională "Loteria Română" şi-a recunoscut vina şi a plătit amenda, afirmă Chiriţoiu.

Inspectoriii ANAF au acuzat Loteria Naţională, într-un raport care a ajuns şi pe masa procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), că ar fi botezat maşinile de "păcănele" drept videoloterie pentru a face evaziune fiscală.

Raportul ANAF afirmă că Loteria Naţională ar fi "fentat" bugetul cu sute de milioane de lei, reprezentând taxe de exploatare neachitate.

Loteria neagă acuzaţiile ANAF

"Evenimentul Zilei" a publicat, ieri, detaliile unui raport al inspectorilor ANAF, care acuzau Compania Naţională "Loteria Română" SA că aparatele din sediile acesteia nu sunt videoloterie, ci de tip "slot machine".

"În condiţiile în care jocul se desfăşoară în prezenţa jucătorului, deci se desfăşoară la fiecare aparat-terminal, câştigul depinzând de hazard, rezultă că terminalele sunt mijloace de joc tip slot machine", susţin inspectorii.

ANAF a calculat că prejudiciile din neplata taxelor de licenţiere şi de exploatare a celor 6.273 de maşini electronice de joc din sediul Loteriei sunt de ordinul sutelor de milioane de lei. Răspunsul oficial al Loteriei a fost că ANAF nu are dreptate şi că jocul este de fapt videoloterie.

"Din punctul de vedere oficial al companiei, sistemul este unul de videoloterie, aşa cum este definit în lege. În conformitate cu legislaţia în vigoare, C.N. «Loteria Română» S.A. achită anual, la termenele şi în cuantumul prevăzut de OUG nr.77/2009, toate taxele aferente organizării jocurilor de tip loto", ne-a declarat Gheorghe Benea, preşedintele Loteriei.

Neplata taxelor înseamnă ajutor de stat nelegal

Un document oficial semnat de Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, aruncă însă în aer Loteria Naţională. "Prin Decizia 154/2006, Consiliul Concurenţei a constatat că videoloteria se încadrează din punct de vedere concurenţial în categoria «slot-machine»", susţine Chiriţoiu într-o scrisoare adresată preşedintelui Comisiei pentru buget, finanţe, bănci din Camera Deputaţilor.

Preşedintele Consiliului mai afirmă că Loteria a acceptat acest lucru şi a plătit suma constattaă de Consiliul Concu renţei ca ajutor de stat ilegal şi incompatibil. Surse avizate din cadrul Consiliului Concurenţei ne-au confirmat, ieri, că Loteria Română a recunoscut, implicit, în 2006, că aşa-zisa videoloterie este, de fapt, de tip "slot machine".

"Consiliul Concurenţei a considerat că, din punct de vedere concurenţial, jocul organizat şi exploatat de Loteria Română, sub numele Videoloterie, este substituibil cu jocul organizat de operatorii privaţi prin intermediul maşinilor electronice cu câştiguri", ne-au declatrat surse din cadrul Consiliului.

Aceleaşi surse ne-au precizat că Loteria a fost obligată să plătească, în 2006, peste 50 de milioane de lei taxe de licenţă neachitate, plus dobânzile aferente. Potrivit lui Bogdan Chiriţoiu, dacă autorităţile statului vor hotărî că sistemul de păcănele al Loteriei Naţionale poate fi încadrat fiscal ca videoloterie, Loteria Română ar putea fi acuzată că beneficiază de o "măsură susceptibilă de a constitui ajutor de stat".

Chiriţoiu aminteşte Parlamentului că "tratamentul preferenţial acordat Loteriei Române a mai făcut obiectul atenţiei Comisiei Europene".

CONTRACTE

Tunul tras de greci cu videoloteria

Automatele de joc au fost aduse în urma unui contract încheiat, pe 1 septembrie 2003, între firmele Intracom SA, Intralot SA - amândouă din Grecia - Lotrom SA şi Loteria Naţională. Potrivit contractului, firmele greceşti finanţau Loteria ca să cumpere automatele şi să implementeze jocul videoloterie.

Potrivit contractului, grecii trebuiau să-şi recupereze banii în rate lunare, între 70 şi 80% din câştigurile nete din aşa-zisa videoloterie, până pe 30 noiembrie 2013.

Verificările ANAF şi ale Curţii de Conturi au arătat, încă din anul 2006, că pierderile Companiei Naţionale Loteria Română sunt uriaşe din cauza contractelor încheiate cu firmele greceşti, care ar fi primit şi câte 2,5 milioane de euro lunar.