Povestea lanţului de cafenele l-a făcut faimos pe autorul cărţii „Starbucked“, Taylor Clark.

Printr-o combinaţie a unei strategii inteligente de amplasare a magazinelor şi cruzime faţă de competitori, compania a făcut în aşa fel încât cumpă rătorii să nu aibă de ales decât să meargă la Starbucks“, scrie Taylor Clark, în cartea „Starbucked“. Volumul, care îşi propune să explice succesul uluitor al businessului cu cafenele, a fost la fel de bine vândut în Statele Unite precum cafeaua „doppio“.

O bună parte din povestea Starbucks are de-a face cu afacerile imobiliare, întrucât compania preferă în mod evident anumite zone intens populate, scrie Clark, într-o analiză pentru cotidianul britanic „Times“.

Ideea sclipitoare a unuia dintre proprietarii Starkucks, Howard Schultz, nu a fost atât de a transforma magazinul în care se vindea cafea boabe într-o cafenea cu personalitate. Secretul a stat în amplasarea cafenelelor: americanul a deschis primele două cafenele în Vancouver (Canada) pe aceeaşi stradă, la doar câteva zeci de metri distanţă una de cealaltă.

Pe bulevarde la ei, în mall la noi De atunci, Starbucks şi-a amplasat logo-ul femeii încoronate pe cele mai mari bulevarde ale lumii şi în cele mai aglomerate locuri ale oraşelor. „A colonizat“ lumea, potrivit lui Clark. „Cât priveşte locul ideal, Starbucks preferă să fie amplasat lângă spălătorii şi magazine video pentru un motiv simplu - acestea presupun două vizite, o vizită în care clienţii aduc ceva şi alta în care iau ceva“, comentează autorul cărţii „Starbucked“.

În România însă, unde compania a intrat în franciză, Starbucks are cafenele doar în malluri. Prima cafenea a fost deschisă în urmă cu zece luni în mallul Plaza România, iar a doua, în centrul comercial Bucureşti Mall. Francizorul Starbucks - compania grecească Marinopoulos - se pregăteşte să deschidă în câteva zile a treia cafenea, la Cluj, tot într-un mall.

Pe când Starbucks pe Victoriei?

Cu un trafic zilnic de 70.000 de persoane, este lesne de înţeles motivul pentru care chiar şi Starbucks, care preferă cel mai frecvent să fie prezentă „în stradă“, alege la noi centrele comerciale.

Pe de altă parte, cafeaua servită la Starbucks costă în medie 10 lei şi se poziţionează pe segmentul de preţ mediu-înalt, pe acelaşi palier cu Gloria Jean’s (care a ales să se extindă tot în malluri) şi Costa Café.

În momentul inaugurării primei cafenele, şefii companiei greceşti care administrează lanţul în regiune au admis posibilitatea ca Starbucks să apară şi pe bulevardele aglomerate din România. „Studiem cu atenţie piaţa locală şi suntem interesaţi să deschidem cafenele stradale în Bucureşti, capitala României oferind numeroase oportunităţi“, au spus ei. În piaţă se vorbeşte despre faptul că prima cafenea stradală a Starbucks de la noi va fi amplasată pe Calea Victoriei, însă la un an de la intrarea companiei pe piaţă nu sunt informaţii oficiale privind acest subiect.

IDEE Numele vine din cartea „Moby Dick“

Compania a fost înfiinţată în 1971 în Pike Place Market din Seattle. Iniţial, s-a numit Starbucks Coffee, Tea and Spices, nume schimbat ulterior în Starbucks Coffee Company. Starbucks a primit numele după căpitanul secund din cartea „Moby Dick“, de Herman Melville. Din 1987, odată cu ajungerea lui Howard Schultz în acţionariatul firmei, a început şi „multiplicarea“ magazinelor: 11 noi cafenele în 1988, 20 în 1989, 30 în 1990 şi 32 în 1991. De atunci, creşterea nu s-a mai oprit şi s-a produs în ritm tot mai accelerat. Astăzi, Starbucks are peste 15.000 de cafenele în toată lumea şi este cel mai mare lanţ de cafenele din lume.