Colonelul Gheorghe Zodian, personaj cu o biografie spectaculoasă, a jucat un rol esențial în ascensiunea lui Ion Iliescu la funcția de prim-secretar al județului Iași. Fost ministru în perioada regimului comunist și conducător în structurile Securității „a îndrăznit” să pună la îndoială autoritatea lui Nicolae Ceaușescu.

Colonelul Gheorghe Zodian, omul care l-a sprijinit pe Ion Iliescu

În perioada respectivă, o astfel de atitudine putea atrage un val de sancțiuni dure. Un moment marcant al carierei sale a fost destituirea din funcție, ca urmare a inițierii unui control riguros asupra localurilor din zona Copou. Acțiunea a generat nemulțumire în rândul conducerii partidului.

Traseul său, de la activist comunist la opozant intern al regimului, conturează o biografie ieșită din tipare, demnă de un film. Gestul său de sfidare a conducerii a fost în avantajul lui Ion Iliescu, care ajunsese în atenția regimului. Astfel, acesta a avut șansa să revină în structurile de conducere, fiind numit prim-secretar la Iași.

Viață de film

În perioada 1944–1945, când Partidul Comunist nu prezenta mult interes pentru intelectuali, recrutările se făceau din toate categoriile sociale. Grație cercetărilor istoricului Nicolae Ioniță și studiului său intitulat Fișe biografice ale șefilor unităților centrale ale Securității de la sfârșitul anilor ’50, este readusă în atenție o poveste de viață remarcabilă.

Fragmentul următor este extras din studiul publicat în Caietele CNSAS.

„Era distant faţă de oameni, nu primea critica şi în general era considerat ca om rigid”, se arată în documente.

Colonelul Gheorghe Zodian s-a născut în orașul Bârlad. Fiu de muncitor, a absolvit Institutul de Căi Ferate în anul 1957 și a devenit inginer de locomotive. De asemenea, acesta a urmat un curs de pregătire în Uniunea Sovietică.

Ce funcții a ocupat

El deținut funcția de șef al Direcției a VI-a Transporturi între anii 1955 și 1960, iar ulterior, între 1960 și 1967, a fost numit la conducerea Direcției Regionale a Ministerului Afacerilor Interne din Iași.

Parcursul său profesional a început devreme. În 1929, după ce a absolvit șapte clase elementare, s-a angajat ca ucenic la Atelierele C.F.R. din Galați, unde a continuat să lucreze și după terminarea uceniciei, până în 1938. În același an a fost încorporat pentru o perioadă de trei luni, după care a fost angajat ca fochist la Depoul C.F.R. din Mărășești.

Între ianuarie și noiembrie 1941, Zodian a urmat cursurile unei școli de tracțiune C.F.R. din Iași, la finalul cărora a fost repartizat ca mecanic de locomotivă la Depoul Românești din Basarabia.

În 1943 s-a transferat la Depoul Tighina, iar în septembrie 1944 a fost trimis la Sibiu. Conform datelor din Caietele CNSAS, acesta s-a întors la Depoul C.F.R. Galați după doar un an.

Soția lui provenea din Republica Sovietică

La întoarcerea în țară, Gheorghe Zodian a fost însoțit de viitoarea sa soție, care provenea din Republica Sovietică. Cei doi s-au cunoscut în care acesta lucra la depoul de locomotive din Rasdelnaia și au decis să își unească destinele î. 1944.

După întoarcerea la Galați, Zodian s-a înscris oficial în Partidul Comunist Român, deși existau dovezi că fusese deja implicat în mișcarea comunistă din perioada interbelică, fiind un susținător ocazional al organizației „Ajutorul Roșu”.

Ascensiunea sa politică a fost rapidă: a fost ales secretar al unei celule de partid, iar apoi a ajuns președinte al comitetului sindical.

Ce reputație avea colonelul

În 1946 a absolvit un curs de pregătire și a fost numit șef al Depoului C.F.R. Făurei, iar doi ani mai târziu a fost promovat ca șef al Serviciului de Cadre al Direcției Regionale C.F.R. Brăila. Ulterior, acesta a fost chemat la București, unde a lucrat în Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor.

La scurt timp, el a ajuns ministru adjunct și vicepreședinte al Comitetului Geologic din București.

În perioada în care s-a aflat în fruntea Comitetului, Zodian avea o reputație de om dur. În data de 1 august 1955, el a fost transferat la Ministerul Afacerilor Interne, unde a fost numit colonel și șef al Direcției a VI-a Transporturi.

În timpul mandatului său, a fost apreciat ca fiind un tovarăș exigent, disciplinat și conștient de responsabilitățile sale, dar în același timp i s-a reproșat faptul că era distant față de subalterni.

Cum a reușit să se impună în fața subordonaților săi

Între anii 1957–1958, Gheorghe Zodian a urmat cursurile de specializare în activitatea de securitate în Uniunea Sovietică. La revenirea sa în țară, a fost menținut la conducerea Direcției a VI-a Transporturi până în martie 1960, când această unitate a fost desființată.

După o scurtă perioadă în care a activat la Direcția a IX-a, Zodian a fost numit șef al Direcției Regionale a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) din Iași, înlocuindu-l pe Nicolae Pandelea, destituit cu un an în urmă. Până la această numire, conducerea fusese asigurată temporar de locțiitorii Nicolae Sidea și Cleju.

Ajuns la Iași în august 1960, colonelul Zodian s-a făcut rapid remarcat. A urmărit, în primul rând, să îndeplinească obiectivele trasate de conducerea MAI, intensificând activitatea informativă, îmbunătățind recrutarea agenților și eficiența operațiunilor. Pentru aceste rezultate, el a fost recompensat cu medalii și premii în bani.

Folosea apelative jignitoare

În al doilea rând, Zodian a încercat să se impună autoritar în fața subordonaților săi. Acesta folosea termeni jignitori precum „huligan”, „tăntălău” sau „cap sec”.

De asemenea, colonelul a exercitat presiuni asupra unor colegi, a inițiat anchete împotriva propriei echipe de conducere și a aplicat sancțiuni pe scară largă.

Această atitudine a dus la nemulțumiri profunde în rândul personalului. Mulți dintre angajați au solicitat trecerea în rezervă sau transferul în funcții inferioare, doar pentru a scăpa de stilul autoritar al colonelului.

Coșmar pentru studenți

Ofițerii Securității din Iași au fost obligați să desfășoare o serie de acțiuni care ieșeau din sfera directivelor oficiale ale Partidului. Printre acestea se numărau inspecțiile riguroase ale restaurantelor din oraș pentru verificarea condițiilor de igienă, controalele din căminele studențești pentru a verifica prezența difuzoarelor în camerele tinerilor și monitorizarea tuturor persoanelor care călătoreau în străinătate.

În iunie 1964, un control efectuat de Direcția Cadre a Ministerului Afacerilor Interne a identificat numeroase nereguli în activitatea Regionalei Iași, confirmând astfel deficiențele de management ale lui Zodian. Cu toate acestea, conducerea Ministerului a ales să îl mențină în funcție, considerându-l „bine pregătit profesional” și „un bun organizator”.

Abia în 1967, schimbarea lui Zodian din funcție a devenit inevitabilă, la presiunea conducerii locale a Partidului Comunist. Cu ocazia unei ședințe regionale organizate pentru discutarea documentelor Plenarei Comitetului Central al P.M.R., prim-secretarul regiunii Iași a lansat critici dure la adresa lui Zodian, acuzându-l de „incompetență profesională totală” și de lipsă de înțelegere a „celor mai elementare norme ale vieții”, mergând până la a constata „un gol pronunțat în gândire”.

A ajuns adjunctul șefului Inspectoratului Județean de Securitate Iași

Criticile venite din partea prim-secretarului au fost dublate de multiple plângeri din partea locțiitorilor lui Zodian, care reclamau comportamentul abuziv și stilul de conducere tensionat impus în cadrul Regionalei. În urma acestor presiuni, Consiliul Securității Statului a decis înlocuirea lui Gheorghe Zodian în septembrie 1967. Ulterior, acesta a fost trecut în rezervă, potrivit Evenimentul Istoric.

La 1 decembrie 1968, Zodian a fost numit adjunct al șefului Inspectoratului Județean de Securitate Iași, dar această revenire a fost de scurtă durată.

La 31 august 1969, el a fost trecut definitiv în rezervă.

Legătura cu Iliescu

Colonelul Gheorghe Zodian nu a ieșit din scenă odată cu trecerea sa în rezervă. În 2006, acesta a trecut la cele veșnice, însă au rămas multe semne de întrebare legate de viața lui.  Moartea lui a adus la lumină u. episod tulburător din perioada regimului ceaușist.

Publicat în ziarul Bună Ziua, Iași și semnat de regretatul Titus Ceia, textul intitulat „Zodian și ceilalți” oferă detalii în acest sens.

„Tot în noiembrie, în 1974, cu câteva zile înaintea evenimentului anului. Evenimentul anului, adică Congresul unsprezece. Atunci s-a întâmplat ceva la Iași. Ce s-a întâmplat pare destul de greu de crezut. Pe atunci exista un sistem; un om din sistem s-a luat de sistem. Fost ministru în perioada dejistă, fost colonel de securitate, inginerul Dumitru Zodian de la ICPROM Iași s-a răzvrătit”, se arată în text.

Autorul face referire la momentele în care acesta l-a criticat pe fostul dictator.

„A făcut-o așa cum l-a dus capul, adică a ridicat vocea împotriva unor minciuni, abuzuri și nedreptăți, și mai ales a arătat cu degetul vinovații principali. Cei pe care el îi considera astfel. Nu era de ici-colo să emiți opinii critice despre conducerea de atunci a țării. Era cu totul neobișnuit să-l critici pe șeful partidului comunist. Să-i iei la întrebări familia. Gheorghe Zodian l-a criticat pe Nicolae Ceaușescu, a criticat-o pe Elena Ceaușescu, i-a criticat și pe alți membri ai familiei respective”, se mai arată în text.

Cum și-a motivat acțiunile

Potrivit acestor mărturii, colonelul nu a ezitata să își expună opinia în timpul unei ședințe de partid.

„Și-a motivat criticile referindu-se la ideologia peceristă, la statutul partidului. Peste toate, nu și-a exprimat aceste critici în șoaptă, prin vreun subsol, ci și-a spus punctul de vedere la o ședință de partid și într-un memoriu expediat la ziarul Scânteia și la Comitetul de Organizare al Congresului XI. Dacă memoriul a ajuns la Scânteia și la Congres, e greu de spus”, conform sursei.

Titus Ceia susține că Scânteia nu a publicat vreun detaliu legat de memoriul lui Zodian.

„În Scânteia nu s-a publicat nimic iar la Congres n-a amintit nimeni de Zodian și de memoriul lui. Ședința de partid însă, o ședință desfășurată la ICPROM, a existat aievea. Din relatările unor martori, cei aflați în sală cu ocazia respectivei ședințe au făcut pe ei de frică auzind ce spune Zodian. La figurat, bineînțeles, deși e posibil ca unii să se fi scăpat în pantaloni la propriu. Simplul fapt că erai martor la așa ceva însemna deja o bilă neagră greu de târât. Autoritățile au devenit isterice”, precizează acesta.

Aspru criticat

Autorul textului vorbește și despre momentul în care Ion Iliescu a ajuns prim-secretar la Iași.

„Atitudinea fostului demnitar – devenit brusc contestatar – a fost înfierată cu vehemență în ședințe convocate ad-hoc. S-a schimbat chiar și conducerea de partid a județului Iași; în locul lui Vasile Potop a fost adus ca prim-secretar județean Ion Iliescu”, explica Titus Ceia.

Un episod tulburător. Colonelul a fost încătușat

La un moment dat, Zodian a fost ridicat de pe stradă și încătușat.

„După festivitățile Congresului XI, într-o dimineață, o mașină neagră sau verde, nimeni nu mai știe precis, l-a cules pe Zodian de pe stradă și l-a dus încătușat la București. În Rahovei, l-a luat în primire Pleșiță, fostul general de securitate despre care am aflat de la CNSAS că, minune mare, a făcut poliție politică. Pleșiță l-a dat pe Zodian pe mâna anchetatorilor”, potrivit sursei.

Autorul aduce în prim plan motivele care au dus la arestarea lui.

„Aceștia nu doreau decât un lucru: fostul lor tovarăș să-și retragă spusele. N-au reușit să-l convingă. Omul nu dorea nicicum să-și ia cuvântul înapoi. La vremea aceea, Ceaușescu cocheta cu democrațiile occidentale. Ca urmare, termenul de detenție politică fusese, chipurile, eliminat. Datorită concesiilor făcute de către Ceaușescu occidentului, era greu să-i găsești un motiv de condamnare fostului activist, ministru și colonel de securitate”, mai spunea Ceia.

A fost eliberat după câteva luni

Deși a fost eliberat după câteva luni, Zodian nu a mai avut liniște.

„Drept urmare, după câteva luni de arest, Zodian a fost eliberat. Mai există însă o posibilitate ca episodul să se termine favorabil pentru politrucii ceaușiști: omul să fie nebun. Că, nu-i așa, doar un nebun li s-ar fi ridicat împotriva. Așa a ajuns Zodian să fie plimbat și pe la Socola, unde însă nu s-a găsit soluția dorită. Sau specialistul potrivit care să-și pună parafa. Așa că l-au lăsat în pace. Vorba vine, pace”, a adăugat el.

Până la căderea regimului, Securitatea l-a urmărit constant.

„Până în 1989, Zodian era urmărit în permanență. A fost și norocos: s-a încercat să i se însceneze un accident de mașină, dar omul a scăpat cu viață. După ’89, Gheorghe Zodian n-a căutat pe nimeni căruia să i se laude cu timpuria sa revoltă. Și-a văzut de viața lui, până când a murit, la 91 de ani. Tot în noiembrie, acum două zile”, mai spunea Titus Ceia.