Monden
Clive Davis, „făuritorul de vedete” a murit la 94 de ani. El a descoperit-o pe Whitney Houston
Clive Davis și Whitney Houston. Sursă foto: captură video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Clive Davis, una dintre cele mai influente figuri din industria muzicală americană și cel care a contribuit la succesul unor artiști precum Whitney Houston, Alicia Keys, Carlos Santana, Janis Joplin și Billy Joel, a murit la vârsta de 94 de ani. Familia sa a confirmat decesul pentru New York Times. Davis s-a stins din viață în apartamentul său din Manhattan, după o carieră care s-a întins pe mai bine de cinci decenii și a marcat profund industria muzicală internațională.
Clive Davis, „făuritorul de vedete” din industria muzicală, a murit la 94 de ani
Clive Davis și-a început cariera în industria muzicală ca avocat pentru o casă de discuri, însă avea să devină una dintre cele mai influente personalități ale domeniului. Spre deosebire de mulți executivi ai industriei care și-au pierdut influența odată cu trecerea timpului, Davis a continuat să joace un rol important până la vârste înaintate. Chiar și după ce a trecut de 80 de ani, era implicat în dezvoltarea carierelor unor artiști consacrați și a unor nume noi.
La începutul acestui an, el a fost spitalizat din cauza unei afecțiuni respiratorii superioare și externat câteva zile mai târziu. Potrivit New York Times, a murit în locuința sa din Manhattan.
Whitney Houston, cel mai mare succes al carierei sale
Whitney Houston a reprezentat probabil cea mai importantă descoperire a lui Clive Davis. El a semnat-o la Arista Records când artista era adolescentă și a contribuit la transformarea ei într-unul dintre cele mai mari nume din muzica pop.
Houston a ajuns să domine topurile și să devină unul dintre cei mai bine vânduți artiști din istoria muzicii. În același timp, declinul său provocat de dependența de substanțe a fost una dintre cele mai mari tragedii pe care Davis le-a trăit în plan profesional. Cântăreața a murit într-un hotel din Los Angeles în 2012, cu doar câteva ore înainte de gala anuală pre-Grammy organizată de Davis.
„Poate ar fi trebuit să fiu mai sceptic”, a scris Davis în memoriile sale din 2013, „The Soundtrack of My Life” („Coloana sonoră a vieții mele”), „dar am fost întotdeauna optimist și m-am simțit plin de speranță. Părea că ne întoarcem la vremurile bune.”
Clive Davis. Sursă foto: captură video
Ce alți artiști a descoperit Clive Davis. Alicia Keys se numără printre ei
Lista artiștilor promovați de Clive Davis este una dintre cele mai impresionante din istoria industriei muzicale. El a contribuit la lansarea carierei Aliciei Keys și vorbea frecvent despre artiștii pe care i-a semnat de-a lungul anilor, printre care Janis Joplin, Billy Joel, Patti Smith, Lou Reed și Grateful Dead.
„I-am semnat pe Patti Smith, marea femeie a Renașterii... l-am semnat pe Lou Reed... i-am semnat pe cei de la Grateful Dead”, spunea Davis într-un interviu acordat Associated Press în 1999. De asemenea, el a lucrat cu Blood, Sweat & Tears și cu numeroși alți artiști care aveau să devină nume importante ale muzicii internaționale.
Clive Davis nu era recunoscut doar pentru capacitatea de a identifica talente noi, ci și pentru abilitatea de a revitaliza cariere deja consacrate. Aretha Franklin, care devenise celebră la Atlantic Records, a cunoscut o nouă etapă de succes la Arista Records. Același lucru s-a întâmplat și cu Luther Vandross, care și-a lansat ultimele albume printr-una dintre companiile controlate de Davis.
Un alt succes major a fost albumul „Supernatural”, lansat de Carlos Santana în 1999. Proiectul a reunit chitaristul cu artiști aflați în plină ascensiune și a devenit un fenomen mondial. Albumul a câștigat opt premii Grammy, un record la acel moment, și i-a adus lui Santana cel mai mare succes comercial din întreaga sa carieră. Tot Davis a avut ideea de a-l orienta pe Rod Stewart către repertoriul clasic american din seria „The Great American Songbook”. Primul album, lansat în 2003, s-a vândut în milioane de exemplare și a generat alte trei volume.
Clive Davis și Kelly Clarkson. Sursă foto: captură video
Decizii inspirate, dar și controverse
Nu toate alegerile lui Clive Davis s-au dovedit corecte. El a refuzat oportunitatea de a-l semna pe Meat Loaf, o decizie care avea să fie intens comentată ulterior. De asemenea, a avut dispute importante cu colaboratori și artiști.
Una dintre cele mai cunoscute a fost cu producătorul David Foster, în timpul realizării versiunii lui Whitney Houston pentru piesa „I Will Always Love You”. Barry Manilow s-a opus la început înregistrării piesei „I Write the Songs”, argumentând că nu era compozitorul melodiei. Davis a insistat însă, iar cântecul a devenit unul dintre cele mai mari succese ale artistului.
„Este pur și simplu genial în a alege idei cu care crede că publicul va rezona”, declara ulterior Manilow.
Arista Records și scandalul Milli Vanilli
În 1967, Davis a devenit președinte al Columbia Records, după ce intrase în companie în 1960 ca avocat. În 1973 însă, relația cu casa de discuri s-a deteriorat. Compania l-a acuzat de gestionarea defectuoasă a fondurilor și l-a concediat. Davis a susținut ulterior că a fost exonerat, însă problemele sale nu s-au încheiat atunci. La scurt timp a fost inculpat pentru evaziune fiscală. A pledat vinovat pentru unul dintre capetele de acuzare și a fost obligat să plătească o amendă de 10.000 de dolari.
După plecarea de la Columbia, Davis a fondat Arista Records, companie care avea să devină una dintre cele mai importante case de discuri din industrie. Sub conducerea sa, Arista a colaborat cu artiști precum Whitney Houston, Aretha Franklin, TLC, Babyface și Brooks & Dunn.
Casa de discuri a cunoscut și unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria muzicii: cazul Milli Vanilli. După ce duo-ul a câștigat un premiu Grammy, s-a descoperit că membrii trupei nu cântaseră efectiv pe înregistrări. Distincția pentru cel mai bun artist debutant a fost retrasă ulterior. Davis a susținut că responsabilitatea pentru semnarea grupului aparținea diviziei europene a companiei.
Conflictul cu BMG și succesul J Records
În 1999, în timp ce Arista aniversa 25 de ani de existență, compania-mamă BMG a început să pregătească retragerea lui Davis. Deși beneficia de sprijinul multor artiști importanți, acesta a fost înlocuit în anul 2000 de Antonio „L.A.” Reid. În loc să se retragă, Davis a lansat J Records, proiect descris de BMG drept cel mai mare startup al unei case de discuri din istorie.
Luther Vandross s-a numărat printre primii artiști ai noii companii, însă adevărata lovitură a venit odată cu semnarea unei tinere artiste pe nume Alicia Keys. Albumele sale s-au vândut în milioane de exemplare și au câștigat numeroase premii Grammy, consolidând încă o dată reputația lui Davis.
Influența lui Davis a crescut și mai mult în perioada în care a coordonat operațiunile BMG din Statele Unite. El a devenit unul dintre principalii susținători ai câștigătorilor emisiunii „American Idol”, contribuind la transformarea multor albume în discuri de platină. În 2007 a intrat însă într-un conflict public cu Kelly Clarkson, după ce și-a exprimat dezacordul față de direcția artistică a albumului „My December”.
Albumul nu a avut succesul comercial așteptat, iar artista și-a cerut ulterior scuze pentru criticile publice. În 2008, Sony BMG l-a înlocuit din funcțiile executive și i-a oferit poziția de Chief Creative Officer.
Născut la 4 aprilie 1932, Clive Davis a avut patru copii
În autobiografia sa, a confirmat informațiile apărute de-a lungul anilor despre orientarea sa sexuală și a vorbit deschis despre relațiile pe care le-a avut. În ultimii ani ai vieții a locuit alături de un bărbat.
„Simt că aș fi putut fi atras în mod similar de o femeie?”, a scris Davis. „Răspunsul este da.”
Prin artiștii pe care i-a descoperit, proiectele pe care le-a coordonat și casele de discuri pe care le-a condus, Clive Davis a rămas una dintre personalitățile care au influențat decisiv muzica internațională în ultimele decenii.
Recomandările noastre
