Economie
Cine sunt românii care mai au bani de cumpărat euro, mașini și titluri de stat în următoarele luni. Sondaj INSCOP
Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Evoluția veniturilor în ultimul an și așteptările economice ale românilor sunt direct corelate cu opțiunile lor politice, arată prima ediție a unui index sociologic realizat de INSCOP Research. În timp ce simpatizanții USR raportează creșteri financiare, iar cei ai PNL o stagnare, votanții PSD și AUR înregistrează cele mai mari ponderi la scăderile de venituri și la pesimismul privind controlul economic personal, evoluția prețurilor sau viitorul țării.
Cum au evoluat veniturile românilor în ultimele 12 luni
Conform datelor centralizate, majoritatea populației nu a înregistrat creșteri financiare în ultimul an:
-45,4% dintre români afirmă că veniturile lor au rămas la același nivel.
-41,1% susțin că veniturile s-au diminuat.
-10,9% declară că au înregistrat o creștere a veniturilor.
-2,6% reprezintă ponderea non-răspunsurilor.
Diferențe în funcție de opțiunile politice și socio-demografice
Sursa foto: Freepik
Evoluția veniturilor în ultimul an prezintă variații la nivelul electoratului:
Creșteri peste medie: Raportează o majorare a veniturilor cu precădere votanții USR, persoanele cu vârste între 18 și 44 de ani și angajații din sectorul privat.
Stagnare: Votanții PNL și USR, persoanele din categoria de vârstă 45-59 de ani și angajații din sectorul public declară într-un procent mai ridicat decât restul respondenților că veniturile lor au rămas la fel.
Scăderi: Votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani și locuitorii din București indică în proporții mai mari o diminuare a veniturilor.
Ce așteptări financiare și estimări privind prețurile există pentru următoarele 6 luni
În ceea ce privește evoluția veniturilor familiei în următoarea jumătate de an, 41,6% dintre participanți apreciază că acestea vor rămâne la fel, 37,7% preconizează o scădere, în timp ce 11,5% cred că vor crește (9,2% nu știu sau nu răspund).
Anticiparea unei creșteri a veniturilor este mai ridicată în rândul votanților PSD, al bărbaților, al tinerilor sub 30 de ani și al angajaților din mediul privat.
Stagnarea veniturilor este estimată mai des de votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară și angajații din sectorul privat.
O diminuare a veniturilor este așteptată peste media eșantionului de votanții AUR, femei, persoane cu educație primară, locuitori din urbanul mic și angajați din sectorul public.
Inflația rămâne o preocupare majoră
Așteptările privind evoluția prețurilor arată un consens ridicat: 84,5% dintre cei chestionați consideră că prețurile vor crește în următoarele șase luni. Doar 8,5% cred că acestea vor stagna, iar 3,8% estimează o scădere (3,1% non-răspunsuri).
Votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și angajații din sectorul public se așteaptă la creșteri de prețuri peste media populației.
Simpatizanții PNL, persoanele cu studii superioare și bucureștenii anticipează stabilitatea prețurilor, în timp ce votanții PSD estimează o scădere a acestora peste media eșantionului.
Intențiile de economisire și investiții: Titluri de stat, euro și depozite bancare
Studiul a analizat comportamentul financiar anticipat de români pentru următoarele șase luni în privința economisirii și plasamentelor de capital.
Titluri de stat: Doar 5,2% dintre cei intervievați intenționează să achiziționeze titluri de stat (91,7% declară că nu, 3,1% nu știu/nu răspund). Intenția este mai ridicată la votanții USR și locuitorii din București.
Achiziția de euro: 17% afirmă că vor cumpăra euro, în timp ce 81,4% nu au în vedere acest lucru. Cei mai dispuși sunt votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii din Capitală. La polul opus, votanții PSD, AUR și persoanele cu educație primară declară în proporții mari că nu vor cumpăra valută.
Depozite bancare în lei: 20,6% dintre participanți vor să economisească în depozite bancare, în timp ce 78% nu au această intenție. Acest comportament este preferat peste medie de votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, bucureștenii și angajații din sectorul public.
Planurile de achiziții: Mașini, locuințe și bunuri de folosință îndelungată
Autoturisme: 9,5% dintre respondenți intenționează să cumpere o mașină în următoarele șase luni, în timp ce 89,9% nu au în plan o astfel de achiziție. Votanții PNL, bărbații și tinerii sub 30 de ani au intenții peste medie, în timp ce votanții PSD și USR, femeile, persoanele de peste 60 de ani și locuitorii din orașele mari declară contrariul.
Electrocasnice sau mobilier: 23,6% plănuiesc astfel de cumpărături (75,3% nu intenționează). Intenția este mai mare la votanții PNL și USR, bărbați, tineri sub 30 de ani, persoane cu studii superioare, locuitori din mediul rural și angajați din sectorul privat.
Locuințe: 8,7% dintre români afirmă că intenționează să cumpere o casă sau un apartament în următoarea jumătate de an, procentul fiind mai ridicat în rândul tinerilor sub 30 de ani. 91,2% nu au în vedere această achiziție.
Controlul asupra propriei situații economice și încrederea în viitor
Chestionați cu privire la controlul pe care îl resimt asupra situației lor economice în anii următori, răspunsurile sunt împărțite:
-10,6% în foarte mare măsură.
-25,5% în destul de mare măsură.
-28,8% în destul de mică măsură.
-30% în foarte mică măsură sau deloc.
Votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și angajații din sectorul privat consideră într-o măsură mai mare că dețin controlul economic. Alegătorii PSD și AUR, femeile, persoanele de peste 45 de ani și cei cu educație primară simt un control redus sau inexistent.
Cum va fi viața în România peste 10 ani?
Perspectivele pe termen lung indică un echilibru între optimism și pesimism: 33,6% cred că viața va fi mai bună, 38,1% consideră că va fi mai rea, iar 16,1% cred că va rămâne la fel.
Optimismul este susținut cu precădere de alegătorii PNL și USR, bărbați, tineri sub 30 de ani și persoane cu educație superioară. Pesimismul este mai pronunțat la votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cele cu educație primară și locuitorii din mediul rural.
Domenii cheie și priorități pentru dezvoltarea țării
Întrebați despre sectoarele cu cele mai mari șanse de performanță în viitor, opțiunile românilor s-au îndreptat către:
-Agricultură și producție alimentară: 37,3% (indicat în special de votanții PSD, persoane peste 60 de ani, mediul rural și sectorul public).
-Tehnologie și digitalizare: 23,4% (susținut de alegătorii PNL și USR, tineri sub 30 de ani, persoane cu studii superioare și sectorul privat).
-Educație și pregătirea tinerilor: 15,8% (indicat de persoanele peste 60 de ani și angajații din sectorul privat).
Infrastructură (drumuri, autostrăzi): 13,4%.
De ce are nevoie România pentru a progresa?
În privința elementelor fundamentale necesare dezvoltării, 46,7% dintre respondenți au indicat nevoia de lideri politici mai competenți (opinie exprimată peste medie de votanții AUR, persoane între 45 și 59 de ani, studii superioare și sectorul public).
Pe următoarele locuri se situează o educație mai bună (36,1% - prioritate majoră pentru votanții PNL și USR, tineri sub 30 de ani și studii superioare) și dezvoltarea economică și investițiile (19,2%). Date despre metodologia cercetării
-
Recomandările noastre
