În lunea dupa Duminica Tomei, în multe locuri din țară se sărbătorește Paștele Blajinilor, cunoscuți și ca Rohmani.
Blajinii sunt, potrivit unei credințe străvechi, printre cei dintâi oameni de pe pământ. Trăiesc fara femeile lor, conviețuind cu ele numai 30 de zile pe an pentru procreație. Blajinii, incapabili de a face rău, se afla dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apa Sâmbetei, în delta ei, pe Ostroavele Albe. Preocuparile Blajinilor sunt postul și rugaciunile pentru cei vii. Ei nu știu cum să calculeze data Sfintelor Paști. Oamenii le vestesc ca a venit Paștele prin intermediul apei, aruncând pe ea coji de ouă roșii.
De Paștele Blajinilor nu se pomenesc doar morții, ci întregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii.
Despre Blajini, există și credința că provin din copii nebotezați, morți imediat după naștere. Alteori sunt priviți ca fiind cei care susțin stâlpii pământului. Fără Blajini, lumea s-ar scufunda în haos.
Blajinii mai sunt identificați cu urmașii celor care n-au mai reușit să traverseze marea, atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană, despărțind apele. Aceștia au rămas pe o insulă foarte aproape de Rai, pe unde trece Apa Sâmbetei.
Există credința că Dumnezeu a creat mai întâi uriașii. Pentru că se războiau între ei, Dumnezeu i-a lăsat să piară și i-a creat pe Blajini. Acestia fiind prea mici, au fost mutați pe lumea cealaltă și apoi l-a făcut pe om.
Blajinii sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani, nume care ar veni din limba tracă, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfântul Luminos) dat Cavalerului Trac, o zeitate prezentă în antichitatea dobrogeană, oltenească și transilvană.
În nicio carte de cult ortodoxă, tiparită cu binecuvântarea Sfântului Sinod, nu se află tipicul specific acestei slujbe, ea fiind de multe ori improvizată.
Recomandările noastre
