Birourile Permanente Reunite (BPR) ale Parlamentului au stabilit calendarul învestirii Guvernului Orban. Audierile miniștrilor în comisii vor avea loc în zilele de 17, 18 și 19 februarie. Pe 24 februarie, este programat votul în plen, de la ora 16.00.

Pînă la votul din Parlament mai sînt, așadar, 11 zile. Cu mici excepții (Traian Băsescu, printre alții) liderii principalelor partide nu mai pun la îndoială posibilitatea alegerilor anticipate pentru luna iunie 2020. Ba mai mult, unele partide se pregătesc deja de alegeri.

PNL în primul rînd, cel care a îndeplinit conștiincios misiunea dată de Klaus Iohannis de a face totul pentru a provoca Moțiunea de cenzură din partea PSD și participarea Pro România la căderea Guvernului Orban prin OUG privind privatizarea Sistemului de sănătate.

Alegerile înainte de termen erau provocate în perioada interbelică, dar și înainte de Primul Război Mondial, de Majestatea Sa, Regele. Puține au fost Guvernele din Istoria României moderne care au reușit să guverneze un mandat întreg (Guvernul Tătărescu, din 1934 pînă-n 1937, ca urmare a slugărniciei liderului PNL față de Carol al II-lea, drept pentru care i se spunea și Se poate, Majestate!).

La un moment dat, Regele, fie din conștiința că trebuie o schimbare de Guvern, fie în urma intrigilor Camarilei, îl chema pe premier și-i cerea demisia. În locul său era numit, nu desemnat ca acum, un alt premier, care forma un Guvern zis și de alegeri. Guvern care nu era supus votului parlamentar. Marea șmecherie sta în postura de Guvern de alegeri.

Asta însemna că Guvernul respectiv organiza alegerile. Și în toate cazurile le organiza în așa fel încît le cîștiga cu peste 50%. Am ținut să precizez aceste lucruri pentru a sublinia deosebirea fundamentală de alegerile anticipate de acum. Chiar dacă ele au fost impuse PNL de Monarhul de la Cotroceni, totuși electoratul e convins că anticipatele sînt nu numai dorite, dar și provocate de către PNL.

PNL vrea și provoacă anticipate pe motiv că le va cîștiga la scor. Nici asta nu e noutate în lumea de azi. În multe țări democratice, unde anticipatele se provoacă ușor, autorul declanșării e partidul de la putere. El și spune peste tot că vrea anticipate ca să le cîștige.

E vreo deosebire față de anticipatele de acum de la noi?

Firește că e.

Și nu una mică.

O dată ivită voința partidului de la putere de a face anticipate, dacă se îndeplinesc anumite condiții, Parlamentul e dizolvat și se trece la campania electorală.

Ce se întîmplă la noi?

Constituția din 1991 a gîndit anticipatele ca o ultimă rezolvare a unei Crize.

După alegeri, sau la un moment dat, prin căderea Guvernului, Parlamentul, care e mai împărțit ca niciodată, nu reușește să facă o majoritate pentru trecerea Guvernului. Președintele desemnează pe bune un premier, în speranța că acesta va reuși prin negocieri, să facă o alianță menită a-i da majoritatea investirii. Premierul cade în Parlament.

Președintele, disperat, desemnează un alt premier, de la un alt partid. Acesta se prezintă în Parlament. Părinții Constituției au gîndit mecanismul acesta complicat pentru a evita transformarea alegerilor anticipate într-o realitate care să se repete anual. De aceea, ei au introdus condiția căderii a două guverne. Au socotit că înaintea celui de-al doilea vot, partidele, aflate sub presiunea parlamentarilor, vor ajunge la o înțelegere menită să evite anticipatele.

Sub directa coordonare a lui Klaus Iohannis mecanismul, stabilit pentru Criza reală, e folosit pentru o Comedie a Crizei. Premierul Orban a fost desemnat nu pentru că e singurul care ar putea face majoritatea cerută de investire, ci singurul care ar putea face majoritatea cerută de cădere. În alte țări, unde anticipatele sînt ușor de ținut, misiunea Guvernului care provoacă anticipate e simplă.

Face în așa fel încît Parlamentul se dizolvă și intră în campanie electorală. La noi, Guvernul Orban trebuie să traverseze aproape o lună de comedie a crizei reale. El trebuie să meargă la audieri în Parlament, să se prezinte la votul de investitură. Dacă pică la prima investire, trebuie s-o ia de la capăt cu procedurile. Consultări la Cotroceni, desemnarea de către președinte a lui Ludovic Orban, iar lista Guvernului, iar un nou program de guvernare, iar audieri, iar vot în Parlament. Toate acestea costă electoral partidul aflat la Putere.

Un timp Ludovic Orban a jucat teatrul Crizei reale. Acum, la ordinele lui Klaus Iohannis, ca un cățeluș prezidențial ce e, Ludovic Orban recunoaște că joacă rolul lui Hopa Mitică. Deși Ludovic Orban susține pe toate drumurile că rolul său nu e să formeze un Guvern, ci să pice de două ori în Parlament, totuși toate procedurile cerute de anticipate erodează zilnic Guvernul.

Guvernul Orban trebuie în același timp să administreze țara. Și această administrare va dura pînă în 14 iunie, dacă se merge spre anticipate. Timp de patru luni, Guvernul Orban va fi la putere. După epuizarea celor două căderi, el va intra în campania electorală.

Va intra însă ca un Guvern care a picat de trei ori în Parlament. Un Guvern care a fost tocat la cele două rînduri de audieri. În tot acest timp PSD și USR beneficiază de avantajele ipostazei de partide de Opoziție. Cine profită din erodarea PNL care trebuie să îndeplinească în același timp două misiuni dificile să cadă de două ori în Parlament și să administreze țara.?

Cum cine?

USR.

Pînă la anticipate România nu va fi pusă la congelator. România va fi vie pînă atunci. În orice moment sînt posibile Crize social-economice grave sau evenimente neprevăzute care să prindă Guvernul pe picior greșit. Întreaga responsabilitate a unui posibil dezastru va pica pe umerii PNL. PNL care, vor spune românii, în loc să guverneze se ține de anticipate.

Poate că prin campania de tergiversare a investirii, PSD va pierde în această perioadă de pînă la alegeri din punct de vedere electoral. Înseamnă asta că PNL va cîștiga la scor? Tare mă tem că nu. Pentru că voturile pierdute de PNL prin erodarea din această perioadă merg la USR. USR are toate șansele să se poziționeze ca principal adversar al PNL.

Și nu numai prin campania anti PNL pe care deja a început-o, dar și prin cele două voturi pentru căderea de două ori a Guvernului PNL. Pe 24 februarie 2020, vor vota împotriva Guvernului Orban nu numai PSD, dar și USR. Firește, USR, pentru că astfel se ajunge la anticipate. Da, dar electoratul de Dreapta va încerca o premieră. Un partid de Dreapta a votat pentru căderea unui Guvern de Dreapta.