Cartea „În Ochiul Ciclonului” a fost reeditată din cauza cererii mari din partea cititorilor. Volumul include un dialog interesant între Constantin Boștină, fost secretar personal al lui Nicolae Ceaușescu, și Sorin Roșca Stănescu, împreună cu Alice Barbu. Constantin Boștină a decis să dezvăluie detalii despre perioada în care Nicolae Ceaușescu a condus România. Aceste mărturii vin la aproape 32 de ani de la căderea regimului comunist.

Autorul a dedicat un capitol al cărții sale supravegherii CIA. Agenții americani suspectau încă din 1983 că liderul comunist va fi înlăturat de la putere.

CIA a stat cu ochii pe România

„Dacă o mișcare împotriva lui Ceaușescu s-ar înfiripa, ar veni cel mai probabil de la indivizi din cercul său restrâns. Pentru a reuși, ar fi nevoie în mod sigur de sprijinul, dacă nu de conducerea, acelor indivizi care au responsabilitatea serviciilor de securitate și militare. Din cauza precauțiilor lui Ceaușescu, complotiștii ar trebui să lucreze în mare secret. Prin urmare, nu e imposibil să nu primim nici o avertizare, decât în cazul în care eforturile lor ar fi însoțite de o mare tulburare în țară”, se arată în documentul consultat de G4Media.

Documentul se ocupă și de un posibil scenariu post-Ceaușescu. Analiștii anului 1983 ai CIA considerau că Ceaușescu ar fi fost succedat cel mai probabil de o conducere colectivă și că noii lideri ar fi încercat să-și cumpere timp prin promisiuni adresate populației cu privire la „un climat politic mai uman” și cu o strategie economică mai orientată spre consum. Dincolo de asta, americanii aveau rețineri puternice cu privire la faptul că „noul leadership” de la București s-ar fi îndepărtat semnificativ de principiile marxist-leniniste.”, se arată în cartea „În Ochiul Ciclonului”.

CIA a analizat și impactul asupra politicii externe a României în acest scenariu. Noii lideri ar fi păstrat independența afișată de Ceaușescu, susținută de majoritatea românilor. Totuși, din cauza problemelor economice și a slăbiciunii politice, aceștia ar fi putut adopta o linie mai pro-sovietică în chestiuni internaționale. De asemenea, ar fi devenit mai cooperanți în cadrul Pactului de la Varșovia. Americanii considerau că „interesul primar al URSS în România este să continue regimul comunist”.

Sovieticii și politica față de Nicolae Ceaușescu

„<Sovieticii vor încerca să se folosească de dificultățile României pentru a-l face pe Ceaușescu mai supus, dar este puțin probabil să își folosească pârghiile economice și politice limitate pentru a-l îndepărta pe Ceaușescu de la putere sau pentru a-i schimba politica externă. Răsturnarea lui Ceaușescu creează riscul destabilizării unei situații deja fragile; de asemenea, este puțin probabil ca sovieticii să aibă agenți clandestini (sau mijloace) în interiorul României, pentru a face asta>”, se mai arată în document.

Analiștii CIA considerau că sovieticii s-ar fi simțit îndreptățiți să treacă la acțiune, inclusiv să-l răstoarne pe Ceaușescu, în două situații: dacă prăbușirea comunismului în România ar fi fost considerată un pericol iminent și dacă Ceaușescu ar fi amenințat interesele sovietice printr-o întoarcere bruscă a României spre Vest și ar fi încercat să o retragă din Pactul de la Varșovia.

<Succesorii lui Ceaușescu ar fi probabil mai puțin înclinați decât el să riște opoziția sovieticilor, printr-o prea mare apropiere de SUA. Ar opera sub aceleași realități geopolitice ca și Ceaușescu, fără însă a avea experiența lui de a trata cu Moscova și nici anvergura sa internațională. Preocupați să își întărească poziția domestică, cel mai probabil se vor simți mai vulnerabili la presiunile sovietice.>

În background-ul documentului, este descris regimul lui Nicolae Ceaușescu. Sunt redate o serie de analize economice. Sunt însă și părți care rămân în continuare strict secrete, din diferite motive, pe care Agenția nu le explică.

Unele dintre cele mai interesante idei ale analizei CIA se află în cea de-a doua parte a documentului, acolo unde sunt analizați și cei mai importanți lideri comuniști și potențialul lor. <Din cauza precauțiilor pe care și le-a luat Ceaușescu pentru a identifica și îndepărta posibilii oponenți, o mișcare de succes împotriva lui ar trebui probabil bine deghizată și executată cu viteză și – cel mai probabil – cu forță.>

Cele mai importante personaje analizate de americani sunt cele din anturajul fostului dictator. Este vorba despre Constantin Dăscălescu, Tudor Postelnicu, Gheorghe Homoștean, Ilie Verdeț, Emil Bobu, Iosif Banc și Ion Coman. Analiștii trag concluzia că Verdeț avea toate motivele să se implice împotriva lui Ceaușescu, dar că cel mai probabil este supravegheat atent.”, a mai scris Boștină.

Contextul economic și social din 1983

Analiza CIA din 1983 nu este întâmplătoare. Acel an a fost dificil pentru români. Ceaușescu a început construcția Casei Poporului, un proiect uriaș care a consumat resurse imense într-o economie deja în criză. Aproape 60.000 de familii din cartierul Uranus au fost strămutate. Energia electrică a fost raționalizată și mai mult, făcând viața în blocurile comuniste și mai grea, cu întuneric, frig și magazine goale. Situația economică și socială s-a înrăutățit, iar controlul statului asupra populației era tot mai opresiv. În martie, statul a impus înregistrarea mașinilor de scris pentru a preveni răspândirea manifestelor. Pe plan extern, Ceaușescu încerca să medieze între Moscova și Washington pe tema rachetelor americane din Europa. În septembrie, George Bush, vicepreședintele SUA, a vizitat Bucureștiul pentru o întâlnire cu Ceaușescu. În acest context, americanii evaluau rezistența regimului și eventualele breșe care ar putea duce la prăbușirea lui.

Cartea „În Ochiul Ciclonuli”  oferă o analiză echilibrată a deciziilor luate de dictator, subliniind atât realizările pozitive, cât și greșelile care au afectat țara. Volumul pune accent pe „recunoașterea unor realități demonstrate prin fapte și cifre", evidențiind progresul economic și diplomatic al României din perioada 1965-1980, dar și erorile majore comise de Ceaușescu între 1980 și 1989. Lucrarea include, de asemenea, o postfață detaliată, scrisă de cunoscutul jurnalist Ion Cristoiu. Cartea este disponibilă pentru achiziție pe edituradecarte.ro.