China amenință cu „toate măsurile necesare” după ce Trump a semnat „sancțiunile din iad” vizând petrolul rusesc

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ministerul Comerțului de la Beijing a reacționat dur joi, 20 septembrie 2026, la decizia președintelui american Donald Trump de a promulga o nouă lege a sancțiunilor împotriva Rusiei.

Documentul, care prevede impunerea unor tarife vamale de 100% pentru statele care achiziționează petrol rusesc, plasează direct China, cel mai mare importator de țiței de la Moscova, în vizorul unui potențial război comercial masiv cu Washingtonul.

Beijingul respinge sancțiunile secundare

Într-un comunicat oficial emis la câteva ore după semnarea legii la Washington, Ministerul Comerțului din China a subliniat că se opune categoric sancțiunilor unilaterale și a cerut SUA să „iasă în întâmpinarea Beijingului la jumătatea drumului”. Oficialii chinezi resping ferm aplicarea sancțiunilor secundare împotriva națiunilor care mențin relații comerciale cu terțe părți, scrie Global Times.

„China s-a angajat întotdeauna într-o cooperare comercială și economică normală cu alte țări, pe baza egalității și a beneficiului reciproc. Această cooperare nu vizează nicio terță parte și nici nu ar trebui să fie supusă interferențelor sau presiunilor externe”, se arată în declarația ministerului.

Totodată, instituția a lansat un avertisment direct: „Vom continua să urmărim îndeaproape acțiunile viitoare ale SUA și ne rezervăm dreptul de a lua toate măsurile necesare pentru a proteja cu fermitate suveranitatea națională, interesele de dezvoltare și drepturile legitime ale companiilor chineze”.

Ce prevăd „sancțiunile din iad” semnate de Donald Trump

Noua legislație, semnată de președintele Trump în noaptea de 19 septembrie, extinde masiv arsenalul economic al Washingtonului.

Cunoscut pachetul drept „Sancțiunile din Iad”, legea îi conferă liderului de la Casa Albă autoritatea directă de a impune taxe vamale de 100% asupra importurilor din cinci țări identificate drept cei mai mari cumpărători de energie din Rusia. Primele pe această listă sunt China și India.

Pe lângă amenințarea cu tarife masive pentru partenerii comerciali ai Moscovei, legea include sancțiuni stricte împotriva entităților ruse din sectoarele apărării, energiei și finanțelor și conducerii politice și militare a Rusiei.

Reacții din presa și diplomația chineză

Declarația Ministerului Comerțului este susținută de o retorică mai largă și adesea mai contondentă a altor surse oficiale de la Beijing. Tradițional, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) chinez condamnă astfel de măsuri americane descriindu-le drept o expresie a „hegemoniei economice” și a „jurisdicției brațului lung”. O practică pe care China o consideră ilegală în afara cadrului Națiunilor Unite.

Presa de stat chineză, inclusiv publicații naționaliste precum Global Times, a subliniat frecvent în ultimele săptămâni că Statele Unite „folosesc economia globală ca pe o armă” pentru a-și menține supremația geopolitică. Analiștii chinezi citați de presa de la Beijing argumentează că parteneriatul strategic „fără limite” dintre președinții Xi Jinping și Vladimir Putin va rezista acestor presiuni, iar orice încercare a Washingtonului de a impune tarife de 100% produselor chinezești se va întoarce ca un bumerang împotriva consumatorului american, declanșând inflație și perturbări majore în lanțurile globale de aprovizionare.

Deși China este principala țintă vizată de noile măsuri, impactul se extinde și asupra Indiei, un partener esențial al SUA în regiunea Indo-Pacifică, dar care, la rândul său, a absorbit cantități uriașe de țiței rusesc la preț redus de la începutul conflictului din Ucraina. Rămâne de văzut dacă administrația Trump va aplica efectiv aceste tarife extreme sau le va folosi exclusiv ca instrument de negociere (leverage) în viitoarele discuții comerciale și de securitate.