Au încercat să iasă din corp și să perceapă lumea. Un experiment științific bizar

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Un experiment desfășurat în Brazilia, în care 21 de persoane cu experiență în inducerea voluntară a experiențelor extracorporale au încercat să identifice o imagine ascunsă într-o altă încăpere, nu a găsit dovezi că participanții puteau percepe ținta de la distanță, potrivit unui studiu publicat în revista Explore și prezentat de ScienceAlert.

Rezultatul principal a fost compatibil cu hazardul: descrierile oferite de participanți nu au identificat imaginea corectă mai bine decât ar fi fost de așteptat prin ghicire.

Totuși, după experiment, doi dintre participanți au descris independent poziția și activitatea cercetătorilor aflați într-o încăpere intermediară, în spatele unei uși închise.

Observațiile au fost confirmate ulterior de înregistrările experimentului, însă cercetătorii subliniază că acestea nu pot fi considerate dovezi ale unei percepții extrasenzoriale.

Cum a fost organizat experimentul

Cercetătorii conduși de Marina Weiler, de la University of Virginia, au conceput experimentul pentru a testa una dintre afirmațiile asociate experiențelor extracorporale: aceea că o persoană poate percepe informații despre mediul înconjurător dintr-un punct aflat în afara corpului fizic.

Participanții au fost plasați într-o încăpere și conectați la un aparat EEG pentru monitorizarea activității cerebrale. O a doua încăpere era ocupată de cercetători, iar într-o a treia se afla ținta experimentală.

În ultima cameră, un laptop afișa aleatoriu una dintre 100 de imagini. Ecranul era orientat spre perete, astfel încât imaginea să nu poată fi văzută accidental. Mai mult, cercetătorii nu știau ce imagine fusese selectată până la finalul analizei.

Participanții au avut între 60 și 90 de minute pentru a încerca să perceapă imaginea aflată la aproximativ șapte metri distanță, într-o încăpere inaccesibilă.

Niciuna dintre imagini nu a fost identificată corect

Din cei 21 de participanți, 10 au declarat că au avut o experiență extracorporală în timpul sesiunii. În total, 13 persoane au oferit descrieri care, în opinia lor, aveau legătură cu imaginea ascunsă.

Pentru a reduce cât mai mult posibil influența interpretării umane, cercetătorii au folosit un model de inteligență artificială pentru a compara descrierile participanților cu descrierile tuturor celor 100 de imagini posibile.

Dacă participanții ar fi perceput în mod real obiectul ascuns, imaginea corectă ar fi trebuit să apară mult mai frecvent în partea superioară a clasamentului. În schimb, țintele corecte au ocupat poziții cuprinse între locul 16 și locul 92. Analiza statistică nu a indicat o performanță superioară hazardului.

Un test de control a arătat că sistemul de analiză putea identifica imaginile atunci când primea descrieri corecte ale acestora. Problema nu a fost, prin urmare, capacitatea instrumentului de a face asocierea dintre text și imagine.

Ce au descris cei doi participanți

Partea neașteptată a experimentului a apărut după analiza țintei principale.

Un participant a descris spontan un cercetător aflat în partea stângă a încăperii, concentrat asupra unui computer, în timp ce un al doilea cercetător se afla mai în spate și citea o carte. În timpul sesiunii respective, aceasta era într-adevăr configurația din încăperea intermediară.

proiectie astrala / sursa foto: captură video

Un alt participant a descris separat un cercetător aflat în partea dreaptă și care lua notițe, precum și un alt cercetător aflat în partea stângă, la computer. Și această descriere corespundea situației reale din momentul experimentului. Cercetătorii afirmă că participanții nu aveau posibilitatea să vadă direct ce se întâmpla în acea cameră.

Cercetătorii nu consideră rezultatul o dovadă paranormală

Deși cele două descrieri corespundeau situației reale, ele nu făceau parte din obiectivele stabilite înaintea experimentului. Din acest motiv, cercetătorii nu le-au supus aceleiași analize statistice precum descrierile imaginii ascunse.

Marina Weiler a precizat că observațiile reprezintă o posibilă direcție pentru viitoare experimente, dar trebuie testate prospectiv și în condiții riguroase înainte de a putea fi stabilit dacă au o semnificație reală.

Autorii sugerează că experimentele viitoare ar putea testa nu doar obiecte statice ascunse, ci și elemente mai ușor de remarcat, precum poziția unei persoane sau un obiect distinctiv aflat într-o încăpere inaccesibilă.

Astfel, studiul nu demonstrează că oamenii își pot proiecta conștiința în afara corpului și nici că există percepție extrasenzorială. Rezultatul principal a fost negativ, iar cele două observații neplanificate rămân o constatare interesantă care necesită replicare independentă.

Ce ar putea testa cercetătorii în continuare

Studiul publicat în Explore arată, în primul rând, cât de dificil este să testezi experimental afirmațiile despre experiențele extracorporale.

Cercetătorii consideră că informațiile spontane despre mediul înconjurător ar putea oferi un model experimental diferit pentru viitoarele cercetări. În locul unei singure imagini alese aleatoriu, experimentele ar putea include mai multe elemente verificabile, stabilite înainte de începerea sesiunii.

Deocamdată, însă, rezultatul rămâne unul neconcludent: ținta principală nu a fost identificată peste nivelul hazardului, iar cele două descrieri corecte nu au fost obținute într-un cadru conceput pentru a le testa statistic.