ChatGPT, folosit într-o campanie de propagandă iraniană. Aproape 100 de articole, identificate în SUA

ChatGPT, folosit într-o campanie de propagandă iraniană. Aproape 100 de articole, identificate în SUAarticole Chat GPT false / sursa foto: arhiva EvZ

O campanie de influență asociată unor utilizatori din Iran a folosit ChatGPT pentru a pregăti și promova aproape 100 de articole publicate sub identități jurnalistice false în publicații online din Statele Unite și din alte țări, potrivit unui raport publicat de OpenAI pe 8 octombrie 2026. Textele abordau în principal conflictul dintre Statele Unite și Iran și criticau efectele acțiunilor militare americane.

Compania a identificat șapte identități fictive de jurnaliști și articole publicate sau preluate de aproximativ o duzină de publicații online la nivel internațional.

Șapte identități false, folosite pentru publicarea articolelor

Potrivit raportului OpenAI, operațiunea, denumită „Bogus Bylines”, a folosit șapte pseudonime pentru a prezenta materialele drept contribuții ale unor jurnaliști occidentali. Unele profiluri pretindeau că autorii sunt americani și că au experiență în politica internațională, Orientul Mijlociu, drepturile omului sau relatările despre conflicte.

Printre numele identificate se numără Ervin B. Hoskins, Noah Lamington, Sophia Gonzalez, Michael Harrison, Ericka Feusier, Jenny Williams și Alice Johnson. În unele cazuri, identitățile erau susținute de profiluri pe platforme sociale, inclusiv Facebook, Instagram și X, menite să le consolideze aparența de autenticitate.

OpenAI a precizat că utilizatorii au formulat solicitări în limba persană și au generat conținut atât în persană, cât și în engleză. Pentru a evita identificarea originii lor, aceștia au utilizat și servicii VPN.

Cum a fost folosit ChatGPT pentru a publica materialele

Raportul arată că utilizatorii nu s-au limitat la generarea unor texte. Aceștia au folosit ChatGPT pentru a revizui articole de opinie, pentru a adapta materialele la cerințele editoriale ale unor publicații și pentru a redacta mesaje de prezentare adresate editorilor.

Procesul presupunea introducerea unui articol în limba engleză, solicitarea unor modificări și verificarea compatibilității textului cu regulile publicației vizate. Ulterior, modelul era folosit pentru pregătirea unui e-mail prin care materialul putea fi trimis spre publicare.

Această metodă a permis introducerea conținutului în circuitul editorial al unor publicații reale, în locul distribuirii exclusive pe site-uri false sau pe rețele sociale. Unele articole au fost promovate ulterior chiar prin conturile publicațiilor respective, ceea ce le-a oferit posibilitatea de a ajunge la un public mai larg.

OpenAI a identificat materiale publicate începând din iulie 2025, iar frecvența acestora a crescut după izbucnirea conflictului dintre Statele Unite și Iran, în 2026.

Ce mesaje transmiteau articolele

Conținutul era concentrat în principal asupra relațiilor dintre Statele Unite, Iran și Israel. Potrivit OpenAI, textele și comentariile asociate campaniei prezentau frecvent Statele Unite drept agresor, puneau sub semnul întrebării fiabilitatea Israelului ca aliat al Washingtonului și descriau Iranul ca pe o țară care rezistă presiunilor externe.

Pe lângă articole, operatorii au generat și comentarii pentru rețelele sociale, în engleză și persană. Acestea erau redactate pentru a răspunde unor postări despre atacuri cu rachete, negocieri diplomatice, posibile armistiții și evoluția conflictului.

Compania a precizat însă că activitatea de comentare nu pare să fi obținut un nivel semnificativ de interacțiune. În schimb, publicarea articolelor în presa online a reprezentat componenta cu cea mai mare capacitate de a extinde audiența campaniei.

O publicație locală din Florida a publicat un articol cu autor fictiv

Unul dintre exemplele prezentate este un articol de opinie apărut în publicația locală Port St. Joe Star din Florida, sub semnătura Ervin Hoskins. Materialul critica războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului și a fost asociat ulterior campaniei identificate de OpenAI.

Open AI

Open AI / sursa foto: dreamstime.com

Potrivit relatării publicației americane, articolul a ajuns la ziar prin intermediul organizației PeaceVoice. Reprezentanții acesteia au declarat că nu știau că materialul avea legătură cu o operațiune de influență bazată pe inteligență artificială și au anunțat actualizarea politicii privind conținutul generat cu AI.

Daily Kos și Middle East Monitor au declarat pentru The Washington Post că au eliminat articolele asociate semnăturilor fictive.

OpenAI nu a identificat organizația responsabilă

Deși a asociat conturile implicate cu Iranul, OpenAI nu a reușit să stabilească identitatea persoanelor sau a organizației care a coordonat campania. Compania a precizat că activitatea pare compatibilă cu o operațiune comercială de influență desfășurată la comandă, dar această evaluare nu identifică în mod cert beneficiarul sau organizatorul.

„Activitatea generală părea compatibilă cu un actor comercial care desfășura o campanie de influență contra cost, însă nu am putut identifica actorul implicat”, a transmis compania în raportul său.

OpenAI a anunțat că a suspendat conturile asociate operațiunii și a împărtășit concluziile cu autoritățile relevante.

Ce înseamnă cazul pentru presa online

Cazul evidențiază o vulnerabilitate a procesului editorial: articolele pot fi redactate cu ajutorul inteligenței artificiale, prezentate sub identități false și trimise către publicații legitime fără ca originea lor reală să fie cunoscută de la început.

Publicarea unui material într-o redacție reală nu garantează automat autenticitatea autorului sau independența editorială a textului. Verificarea identității colaboratorilor, a istoricului profesional și a provenienței materialelor devine astfel importantă, în special pentru articolele de opinie despre conflicte internaționale și subiecte geopolitice.