Maica Domnului i-a fost dată în grijă lui Iosif după ce Salomeea murise și el devenise văduv.

Prin tatăl său, Iosif, Iuda se trăgea din seminția împărătească a lui David și Solomon.

Uneori, în Scripturi, este numit și „Iuda, fratele lui Iacov” pentru a fi deosebit de Iuda Iscarioteanul, ce care L-a trădat pe Iisus.

Între cărțile Noului Testament ni s-a păstrat și o Epistolă Sobornicească a sa, pe care o începe cu „Iuda, rob al lui Iisus Hristos și frate al lui Iacov”, deși ar fi avut aceeași îndreptățire să se numească pe sine „frate al lui Iisus”, asemenea lui Iacov.

Sfântul Iuda mai este cunoscut și ca Levi sau Tadeu, dar nu trebuie confundat cu celălalt Tadeu, care a fost unul din Cei 70 de apostoli.

Sfântul Iuda a predicat Evanghelia în Iudeea, Samaria, Galileea, Idumeea, Siria, Arabia, Mesopotamia și Armenia.

Ajuns pe Muntele Ararat, este prins de păgâni, răstignit și ucis cu săgeți.