“Şi poate că încăpăţânarea şi egocentrismul său sunt chiar avantaje pentru interesul nostru politic de a vedea independenţa României înflorind şi menţinându-se ca o forţă pe termen lung, pentru o lume mai diversă"…
Aceasta afirma în noiembrie 1973 adjunctul ambasadorului SUA la Bucureşti, Robert Martens, într-o telegramă transmisă Departamentul american de Stat înainte de vizita pe care dictatorul comunist urma să o facă în SUA.

Evitând şocurile

Egocentrismul lui Ceauşescu erau considerate,  în 1973, drept posibile avantaje pentru interesul SUA ca România să-şi sporească independenţa faţă de URSS, potrivit unei telegrame diplomatice publicată anul trecut de WikiLeaks.
Diplomatul american mai afirma că, în ciuda tensiunilor interne şi a vulnerabilităţilor externe, Nicolae Ceauşescu era "liderul de necontestat al unui stat foarte disciplinat în care chiar şi cei cărora nu le plăceau aspecte ale personalităţii şi politicii sale îl considerau indispensabil pentru propria lor dedicaţie faţă de independenţa şi modernizarea României".

În telegramă se mai precizează că România era determinată, în materie de politică externă, să-şi sporească independenţa faţă de URSS, motiv pentru care "juca şi cartea chinezească, alături de cartea americană şi cea a lumii subdezvoltate", evitând însă "şocurile" care să afecteze "egoul sovietic". În opinia lui Martens, “ar fi greşit să se considere drept neo-stalinistă" personalitatea lui Ceauşescu, în condiţiile în care acesta nu dispune  de puteri nelimitate".