Ce se întâmplă atunci când ai un atac de cord. Cum reacționează organismul și care sunt șansele de supraviețuire

Ce se întâmplă atunci când ai un atac de cord. Cum reacționează organismul și care sunt șansele de supraviețuire OMS încearcă să reducă consumul de sare. Sursa Foto: Arhiva EVZ

Un atac de cord sau infarct miocardic (IM) se întâmplă atunci când fluxul de sânge către o parte a mușchiului inimii este blocat, iar acea parte a organului nu primește suficient sânge. Atunci când aportul de sânge este redus, celulele musculare din inimă sunt deteriorate și mor. 

Cu cât trece mai mult timp fără flux de sânge, cu atât mai mult este afectat mușchiul inimii. IM este cel mai des cauzat de blocajele arterelor care furnizează sânge la mușchiul inimii, potrivit Asociației Americane a Inimii. Acumularea de plăci în aceste artere este cunoscută sub denumirea de boală coronariană , cel mai frecvent tip de boală cardiacă din S.U.A.

În fiecare an, aproximativ 805.000 de oameni din Statele Unite ale Americii au un atac de cord. Unul din cinci atacuri de cord sunt „silențioase”, ceea ce înseamnă că trec neobservate din cauza lipsei simptomelor evidente, cum ar fi durerea în piept sau dificultăți de respirație, conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). Atacurile de cord silențioase tind să afecteze mai mulți bărbați decât femei, potrivit Harvard Health.

Cum se produce atacul de cord

Aproximativ 12% dintre adulții care au un atac de cord mor într-o lună de la acest eveniment, conform unui studiu din 2019. Această rată a mortalității se bazează pe datele colectate de la beneficiarii Medicare. Atacul de cord nu este același lucru cu stopul cardiac. Primul este cauzat de circulația sanguină afectată, în timp ce stopul cardiac are loc atunci când inima încetează brusc să bată din cauza unei defecțiuni electrice a organului, a spus AHA.

Ne puteți urmări și pe Google News

Un atac de cord este o urgență medicală experimentată în câteva minute sau ore, dar bazele pentru acel eveniment sunt stabilite cu ani sau decenii înainte.  Inima este un organ muscular. Inima bate, în medie, de 100.000 de ori pe zi, împingând aproximativ 1,5 galoane de sânge oxigenat și bogat în nutrienți prin corp în fiecare minut. Sângele călătorește mai întâi de la inimă la plămâni, unde este reoxigenat, înainte de a reveni la inimă pentru a fi pompat în artere pentru a furniza oxigen și nutrienți creierului, tractului digestiv și restului țesuturilor corpului.

Cel mai adesea, cele două artere coronare primare care furnizează oxigen și nutrienți mușchiului inimii se îngustează de-a lungul anilor, în mare parte din cauza aterosclerozei, o acumulare de plăci grase în pereții arteriali. Plăcile aterosclerotice sunt dure la exterior și moi la interior și provoacă rigidizarea arterelor. Uneori, suprafața exterioară dură a plăcilor se poate crăpa, iar componentele sanguine numite trombocite se vor lipi de fisuri, formând cheaguri de sânge care îngustează și mai mult artera.

Deteriorarea mușchiului inimii

Primul tratament pentru un atac de cord implică îndepărtarea cheagului de sânge sau a plăcii care blochează artera pentru a limita deteriorarea mușchiului inimii, potrivit Institutului Național de Inimă, Plămân și Sânge (NHLBI). Timpul este un factor critic. Dacă un pacient ajunge rapid la spital, medicii pot restabili alimentarea cu sânge a inimii și pot preveni sau limita deteriorarea.

Fluxul sanguin poate fi restabilit prin angioplastie (o procedură neinvazivă utilizată pentru lărgirea arterelor îngustate sau obstrucționate), stenting (inserarea unui tub cu ochiuri mici care ține arterele slabe sau înguste deschise) sau bypass (o intervenție chirurgicală pe cord deschis pentru a restabili fluxul sanguin în infarcturile severe). 

Tratamentele suplimentare pot include nitroglicerina sau nitrații, care îmbunătățesc fluxul de sânge în arterele coronare și ușurează durerile în piept, precum și medicamente trombolitice, care ajută la dizolvarea cheagurilor de sânge, potrivit Live Science.